De la 1 iulie si pana in prezent, Banca Nationala a pus in circulatie zilnc circa 1,3 tone de bancnote si 7,2 tone de monede. Procedura de denominare a vizat doar valoarea nominala a banilor, nu si valoarea reala. -Banca Nationala a privit in perspectiva acest proces si a hotarat sa adopte marimea bancnotelor euro pentru leii noi. In acest fel, bancomatele modificate sa utilizeze leul nou vor putea sa utilizeze si bancnotele euro in momentul adoptarii monedei europene-, a declarat consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, cu ocazia seminarului EU-COFILE, organizat de BNR, ARB si Alpha Bank.
Decizia de a pastra culoarea si desenul bancnotelor vechi si pentru cele noi a dus la o asimilare mai usoara a leilor noi de catre populatie.
Noua emisiune cantareste 760 de tone
Noua emisiune de 300 milioane de monede si bancnote cantareste 760 tone, respectiv 640 tone de monede si 120 tone de bancnote.
Numerarul aflat in circulatie la 31 octombrie era de 11.530,7 milioane RON, in conditiile in care 9.095 milioane RON sunt echivalentul leilor vechi, iar diferenta de 2.435,3 milioane RON o reprezinta leii noi. Proportia banilor nou-emisi este de 22% din masa monetara, din care 2% in casele bancilor si restul de 20% in mana populatiei. Numerarul reprezinta 13-14% din masa monetara.
Platile efectuate de Banca Nationala in lei noi in momentul de fata reprezinta 46% din totalul platilor, una dintre problemele intampinate de BNR fiind refuzul bancilor comerciale de a lua monedele nou-emise de 1 ban. Emisiunea acestor monede a fost facuta in baza unor prognoze, dar bancile sustin ca nu au cerere din partea agentilor economici pentru acestea.
Totusi, din 4.000 de bancomate, doar 500 au lei noi
Din aproximativ 4.000 de bancomate aflate in prezent in Romania, doar 500 utilizeaza lei noi. -Aceasta situatie se explica prin prisma societatilor comerciale de servicii care se ocupa de transformarea bancomatelor, astfel incat acestea sa foloseasca, in loc de lei vechi, lei noi. Programul de transformare merge greu din cauza ineficientei unora dintre aceste societati-, a argumentat domnul Vasilescu.
Pe de alta parte, Banca Nationala nu-si permite sa devanseze procesul de denominare si inlocuire a banilor vechi cu cei noi, atat timp cat procentul de uzura a bancnotelor este relativ scazut.
In conditiile in care bancnotele cu cea mai mare cerere la bancomate sunt cele de 10 si 50 de RON, trebuie mentionat ca au fost pastrate totusi in circulatie bancnotele de plastic de 500.000 si 1.000.000 lei vechi care inregistreaza in prezent o uzura de doar 20-25%, datorita rezistentei materialului.
Leul greu, leul tare si euro
-Banca Nationala a gandit procesul in trei etape: leul greu, leul tare si euro.- Etapa leului greu a inceput la 1 iulie si vizeaza valoarea nominala. Leul tare se refera in schimb la valoarea reala a acestuia. -Pentru a avea un leu tare va trebui sa vedem dincolo de politica monetara si fiscala si va trebui sa vedem ce brand-uri l-ar putea intari-, a mai precizat Adrian Vasilescu. -Fara cea de-a doua etapa, estimata a fi atinsa in 2010, nu vom putea adopta moneda europeana.
Barajele din zona euro stabilite prin Tratatul de la Maastricht vizeaza cu precadere instrumente financiare precum rata dobanzilor, cursul de shimb si inflatia. Trebuie sa avem totusi in vedere ca in conditiile in care ratele dobanzilor vor deveni foarte mici, investitorii straini isi vor pierde interesul de a investi, fluxul de investitii ce intra pe piata putand sa scada. Pentru a pastra un echilibru optim pe piata monetara, exportul trebuie sa intre din nou in prim-plan. Romania nu-si mai permite sa sprijine exportul prin asigurarea competitivitatii prin curs si foarte putin prin performantele industriale. Din acest motiv suntem nevoiti sa gandim o alta politica, ce trebuie sa ia in calcul si dezechilibrele constatate in balanta de plati si cele dintre consum si productia pietei interne-. -Consider ca aceasta problema nu se poate rezolva fara investitii straine-, a tinut sa precizeze dl Adrian Vasilescu.
