Dupa ce poporul s-a linistit ca inflatia ramane in grafic indiferent ce se mai intampla in ultimele 45 de zile ale acestui an, consideram ca poate fi interesant de aflat ce s-a intamplat in economia romaneasca in cel de-al treilea trimestru al acestui an, luni considerate importante in predefinirea principalilor indicatori cu influenta in -strunirea- dupa necesitati a inflatiei.
Din nefericire, savantele studii ale autoritatilor de tot felul nu se prea inghesuie sa faca vreo corelatie intre inflatie si puterea de cumparare. Decretarea cresterii pretului la gaze in plina iarna e considerata chiar un fel de panaceu impotriva vreunui puseu inflationist, incontrolabil din primele luni ale intaiului an de integrare. Dar, realitatea caderii puternice a puterii de cumparare trebuie analizata in structura consumului populatiei situate in primele sase decile si nu apleland la modele statistice savante.
CNG isi vede de treaba
Datele oficiale indica ca in trimestrul al II-lea PIB a crescut cu 7,8%, ca urmare a unui ritm de crestere superior cu 0,9% fata de trimestrul precedent. Dar aceasta acumulare a fost sustinuta, potrivit Raportului asupra inflatiei, recent dat publicitatii de catre BNR, -exclusiv de componentele principale ale cererii interne – consumul final al populatiei si formarea bruta de capital fix-, in tandem cu cererea externa neta care si-a accentuat contributia negativa si cu decelerarea de ritm consemnata de exporturile de bunuri si servicii-, chiar daca in contrapartida se poate discuta scaderea ratei consumului guvernamental, sau de posibila restrangere a unor stocuri. Doar ca scaderea ritmului anual al consumului guvernamental este fundamentata pe -incetinirea ritmului angajarii in aparatul administrativ-, spre exemplu, de la 4,3% la 0,9% in trimestrul al II-lea.
In contrapatida, creditului neguvernamental (CNG), in perioada iunie-august 2006, -a continuat sa se caracterizeze printr-o crestere sustinuta, ritmul de crestere al acestuia fiind de 47,2%- ceea ce reprezinta -cea mai inalta valoare din ultimii doi ani si jumatate – in conditiile mentinerii traiectoriilor opuse ale variatiei creditului in lei (record absolut) si respectiv a celui in valuta (minima ultimilor trei ani).-
BNR aprecia totusi, ca la sfarsitul lunii august, finele intervalului, -rata anuala de crestere a creditului neguvernamental si-a stopat ascensiunea ca urmare a reducerii dinamicii componentei in lei-, in timp ce in aceeasi luna -viteza anuala de crestere a imprumuturilor in valuta a inregistrat o usoara majorare-, in premiera pentru ultimele cincisprezece luni.
BNR recunoaste faptul ca aceasta relativa calmare a cresterii CNG se datoreaza, pe de o parte, restrictiilor asupra creditarii populatiei si pe de alta parte, pe -relativa stationare a dinamicii imprumuturilor agentilor economici.- Cu toate acestea, BNR indica faptul ca -dinamica creditelor totale acordate populatiei de catre institutiile de credit s-a mentinut ridicata in perioada iulie-august, soldul mediu al acestor imprumuturi majorandu-se, in termeni reali, cu 78,3% fata de perioada similara a anului precedent (cu 3,6% peste ritmul mediu anual din trimestrul II).-
O prima concluzie
In ceea ce priveste -volatilitatea- tintei de inflatie, o prima concluzie poate fi chiar o mentiune din studiul amintit anterior mentiunii referitoare la -riscul mentinerii sau chiar al amplificarii pe termen scurt a excedentului de cerere si implicit, a potentialului inflationist al cresterii economice-.
Astfel, accelerarea -peste asteptari- a cresterii PIB, de la 6,9% la 7,8% -au sporit ingrijorarea BNR- din simplu motiv ca se bazeaza strict, in proportie covarsitoare pe -dinamica consumului populatiei, in conditiile in care accentuarea trendului ascendent al acestuia a depasit asteptarile-, cu un ritm anual de crestere de 12,7%, cu 1,8% peste cel din trimestrul al doilea al acestui an, -ca efect al intensificarii achizitiilor de bunuri si servicii ale acestui segment – componenta cererii interne cu cel mai ridicat potential inflationist.-
