Agonia Bancii Turco-Romane (BTR) continua de aproape cinci luni, fara ca reprezentantii Bancii Nationale sa faca vreun demers in sensul declansarii procedurilor de faliment. In prezent, BTR se afla in supravegherea speciala a Bancii Nationale, ulterior fiind instituit, ca o consecinta, si regimul special de decontare a platilor, precizeaza purtatorul de cuvant al BNR, Mugur Stet. Potrivit afirmatiilor sale, Banca Nationala nu a luat, pana in momentul de fata, nici o decizie in privinta Bancii Turco-Romane, care continua sa faca plati catre deponenti, in limita intrarilor de fonduri, si sa vanda majoritatea activelor.
Surse din cadrul bancii centrale ne-au declarat ca BNR nu va forta falimentul Bancii Turco-Romane, tinand cont de faptul ca actionarii turci ai acesteia au inteles sa incerce sa o salveze. Din Turcia au fost trimise bancii, pentru a depasi criza de lichiditati din ultima perioada, aproximativ 60 milioane de dolari, actionarul majoritar, grupul turc Bayindir, vanzandu-si o parte din active si din participatiile la diferite companii. Alte 150 milioane de dolari, ce urmau sa fie trimise la BTR de catre banca turca Vacifbank, nu au mai ajuns niciodata in Romania, autoritatile turce demarand o ancheta pentru a elucida situatia.
Cele 150 milioane de dolari urmau sa fie transferate de Vacifbank Bancii Turco-Romane, in schimbul cesionarii de catre Bayindir a 42,5% din actiunile detinute la o firma ce coordoneaza trei centrale termice din Turcia si a 37% din actiunile unei companii de ape minerale. O ampla ancheta publicata de ziarul turc -Hurriyet- arata ca acest transfer reprezenta solutia gasita de coalitia aflata la putere, la finele anului trecut, in Turcia, pentru a rezolva criza BTR. Implicarea statului turc, prin banca Vacifbank, controlata de -Partidul Patriei-, a fost decisa in urma presiunilor facute in acea perioada de autoritatile romane. Transferul a esuat, iar scandalul izbucnit in Turcia, dupa ce Corpul de Control al statului a demarat cercetarile, a scos la iveala faptul ca banii au fost blocati de catre Trezoreria Statului. Motivatiile par a fi de ordin politic, Guvernul turc nedorind sa fie pus intr-o situatie dificila salvand Banca Turco-Romana. Potrivit ziarului -Hurriyet-, actionarul majoritar al acesteia, grupul Bayindir, avea legaturi suspecte, prin presedintele sau – Kamuran Cortuc, cu fostul presedinte al Turciei, Suleiman Demirel. Rezultatul: campania anticoruptie declansata in sistemul bancar turcesc a compromis aproape definitiv sansele de salvare a Bancii Turco-Romane printr-o interventie a statului turc.
In cazul BTR, o ancheta a fost declansata si in Romania, pentru a da de urma unor depozite constituite de banca in strainatate. Declarate initial ca fiind depozite purtatoare de dobanda, acestea s-au dovedit, ulterior, a fi depozite colaterale constituite de BTR pentru a garanta anumite imprumuturi contractate de grupul Bayindir. Peste 50 milioane de dolari si 8,8 milioane de euro au fost deja executate in strainatate in contul liniilor de credit respective ale Bayindir.
In conditiile in care cauzele prabusirii BTR se regasesc, partial, si in scandalul politic din Turcia si tinand cont de intalnirile la nivel inalt dintre oficialii celor doua tari pentru a rezolva situatia bancii, falimentul BTR nu poate fi fortat de Banca Nationala a Romaniei ca in cazul unei institutii bancare oarecare. Desi termenul regimului special de decontare a expirat de ceva vreme, fiind prelungit de BNR, nici o decizie in sensul declansarii falimentului nu a fost luat la ultimul Consiliu de Administratie al Bancii Nationale. Surse din cadrul bancii centrale considera ca Banca Turco-Romana va fi lasata sa moara in liniste. Zgomot nu va exista deoarece in fata ghiseelor bancii nu mai sunt de mult deponenti, depozitele persoanelor fizice fiind platite treptat. BTR va continua sa vanda active, ne-a declarat purtatorul de cuvant al institutiei, Adriana Ahcearliu, o decizie in acest sens urmand sa fie luata la viitoarea Adunare Generala a Actionarilor, programata in data de 10 aprilie. Singurele -cadavre colaterale- dupa prabusirea bancii vor fi agentii economici turci, care nu vor fi reusit sa-si recupereze in totalitate banii depusi.
