Ultima statistică a Băncii Naţionale asupra Comportamentului financiar al populaţiei şi agenţilor economici din România indică ceva ce la prima vedere ar părea absurd, deşi nu mai e un secret pentru nimeni că Bucureştiul n-ar fi şi capitala economică a României. Adică, populaţia şi agenţii economici nebancari şi neguvernamentali din Capitală deţin 53,5% din totalul banilor contabilizabili în depozite la vedere şi la termen, şi în certificate de depozit, în lei şi valută, pe întreaga ţară. În acest context, trebuie reamintit că au existat voci care au afirmat în urmă cu câţiva ani că anumite zone ale ţării, în special cele din vestul ţării, ar fi cele care ar întreţine prin taxe şi impozite dezvoltarea capitalei, aspect care, de altfel, s-a dovedit a fi fals. Dar statistica a infirmat acest lucru. Dacă ne referim spre exemplu doar la disponibilităţile la vedere în valută ale populaţiei şi agenţilor economici, rezultă că Bucureştiul deţine 60% din total, adică circa 6 miliarde lei noi dintr-un total de 10 miliarde. De altfel, acest procent se conservă dacă se însumează totalul disponibilităţilor în valută pe cele trei secţiuni precizate anterior, bucureştenii, populaţia şi companii, deţinând circa 17,3 miliarde lei dintr-un total de 28,7 miliarde. Dacă facem acelaşi calcul pentru disponibilitaţile în lei, rezultă că Bucureştiul, pe cele trei secţiuni deţine circa 28,6 miliarde dintr-un total de 58 miliarde, ceea ce reprezintă circa 49,3%.
Dacă ar intra în discuţie şi sistemul bancar sau administraţia, atunci prăpastia între Bucureşti şi restul lumii româneşti ar fi şi mai dezastruoasă.
Totuşi, Bucureştiul are o populaţie ce reprezintă doar 10-12% din cea a Romaniei. Dacă ne referim la disponibilităţile la vedere – în lei – ale populaţiei din Bucureşti, acestea însumau la sfarşitul lunii noiembrie 3,6 miliarde de lei noi faţă de cele 6,2 miliarde de lei ai agenţilor economici. La această secţiune, restul populaţiei din Romania deţinea, la aceeaşi dată, doar aproximativ 2,95 miliarde de lei, iar agenţii economici din restul ţării circa 6 miliarde, aproximativ cat cei din capitală.
Fără a forţa lucrurile şi fără a insinua vreo analogie, în acest context trebuie precizat că la sfarşitul lunii noiembrie, data de referinţă pentru datele statistice prezentate în materialul de faţă, numărul total al clienţilor băncilor, exclusiv cei din sistemul bancar şi guvernamental, era de aproximativ 18,5 milioane, dintre aceştia în Bucureşti regasindu-se doar în jur de 3,34 milioane, adică 18%. Desigur, o persoană fizică sau juridică poate avea deschise mai multe conturi, fie la acceaşi bancă, fie la bănci diferite, în contextul de faţă un client reprezentand un cont deschis, indiferent de tip. În cazul agenţilor economici cu capital privat, în capitală aceştia au deschise doar 258 de mii de conturi, faţă de cele 742 de mii din afara capitalei. Acest lucru nu implică faptul că o companie din capitală nu are conturi deschise în alte localităţi sau companii nerezidente nu au conturi deschise la bănci cu sediul în Bucureşti.
Bucureştenii, surclasaţi la împrumuturi din bănci
Dacă la economii bucureştenii stau excelent, la capitolul împrumuturi sunt surclasaţi fără drept de apel de restul romanilor. La capitolul credite în lei pe termen scurt, mediu şi lung bucureştenii abia ating suma de 13,4 miliarde de lei dintr-un total de aproximativ 48,4 miliarde, ceea ce reprezintă doar 27,7%. Practic, pe termen scurt, rezidenţii din capitală au un sold de aproximativ 5,62 miliarde de lei faţă de unul de circa 12,543 miliarde al restului populaţiei, în timp ce pe termen mediu şi lung dezechilibrul este şi mai accentuat, respectiv 7,7 miliarde de lei în dreptul bucureştenilor, faţă de 22,537 miliarde ai restului populaţiei. Şi la restanţe, provincialii sunt -în avantaj-, cu aproape 70 milioane de lei, faţă de cei 28 de milioane ai bucureştenilor. La creditul în valută situaţia pare mai echilibrată, bucureştenii avand credite de aproximativ 19,4 miliarde de lei, în raport cu 23,5 miliarde ai restului populaţiei.
Dar la capitolul credite de consum, bucureştenii abia deţin 30% din total, în dreptul lor existand un sold de aproape 7 miliarde de lei, faţă de unul de 23 miliarde care revine restului populaţiei. Cum capitolul credite imobiliare şi ipotecare acordate populaţiei este mai puţin dezvoltat în acest moment în Romania, la sfarşitul lunii noiembrie a anului trecut acesta a fost estimat la doar 7,83 miliarde de lei, din care, lucru oarecum curios, echivalentul a 6,65 miliarde de lei a fost contractat în valută. Şi în acest caz, bucureştenii au accesat mult mai puţin decat restul populaţiei, adică aproape 3 miliarde de euro, faţă de 4,83 miliarde accesaţi de restul populaţiei.
85% din creditul imobiliar, acordat în valută
Se pot face o serie întreagă de aprecieri asupra tendinţelor de evoluţie a creditului în Romania cu toate restricţiile impuse în ultimele luni de către BNR, dar un lucru este cert: acesta a crescut chiar cu 20% la anumite capitole, în intervalul iulie – noiembrie 2006. Astfel, în cazul creditelor pe termen scurt, mediu şi lung, la sfarşitul lunii noiembrie acesta a crescut la aproximativ 48,4 miliarde de lei faţă de 41,7 miliarde cat se înregistra la sfarşitul lunii iulie. Totuşi, o creşterea semnificativă s-a înregistrat la creditele în valută, cu aproximativ 5,64 miliarde de lei, ajungand la circa 43 miliarde, în timp ce în cazul creditelor în lei pe termen scurt, mediu şi lung creşterea a fost şi mai spectaculoasă, cu aproximativ 6,8 miliarde de lei. Şi creditul de consum a crescut cu 5 miliarde de lei în aceeaşi perioadă de timp, ajungand la aproape 30 miliarde de lei. În perioada precizată, creditul ipotecar a crescut cu 1,3 miliarde de lei – cu aproximativ 22,8% – cu menţiunea că soldul în valută era estimat la aproximativ 6,65 miliarde de lei dintr-un total de 7,83 miliarde, ceea ce reprezintă 85%.
