Crestele Muntilor Fagaras, denumiti si Alpii Transilvaniei, constituie un traseu interesant de facut in concediu, pentru cei carora le plac drumetiile montane si nu se dau inapoi de la a face putin efort fizic, macar o data pe an. Dupa mai bine de 10 ani in care posibilitatile de cazare lasau de dorit in acesti munti, iata ca acum lucrurile au inceput sa se miste si in acest domeniu, unde investitiile au aparut deja. De ce nu s-a facut acest lucru inca de la inceputul anilor *90? Simplu, pentru ca toate cabanele erau in proprietatea unei intreprinderi de stat – SC Saliste Balea Turism SA -, iar administrarea era asigurata in locatie de gestiune de catre cabanieri. Acestia din urma, este de la sine inteles, nu aveau nici un interes sa investeasca intr-o cabana ce nu era a lor si de unde puteau fi inlaturati dupa bunul plac al directorului. Intre timp, dupa ce au facut -traseu marcat- pana la Bucuresti, drumul fiind batut in nenumarate randuri, cabanierii au reusit sa devina stapani peste propria lor afacere.
Trebuie precizat, de la bun inceput, ca unitatile de cazare din Muntii Fagaras nu pot fi comparate in nici un fel cu cabanele din Bucegi, de exemplu. Aceasta deoarece in Fagaras aprovizionarea se face nu cu masina, ci cu magarii, electrificarea nu a patruns, iar gazele naturale, nici atat.
Cu toate acestea, dupa privatizare, cabanierii au reusit sa puna pe picioare unitatile turistice din creierii muntilor, unele dintre ele construite chiar inainte de razboi, si peste care isi pusese amprenta delasarea de-a lungul anilor.
Priciuri cu termopan
Cabana Podragu este una dintre cele mai greu accesibile din punctul de vedere al aprovizionarii, fiind situata la peste 2.000 m altitudine, langa lacul glaciar cu acelasi nume.
Cu doar cativa ani in urma, aici turistul trebuia sa vina dotat cu lanterna, deoarece instalatia de curent electric fusese lasata in paragina. La momentul cand a fost data in folosinta, in 1948, cabana era dotata cu instalatie de electricitate pe baza de sursa proprie, cu apa curenta si chiar cu dusuri. Cu anii, se ajunsese la situatia in care nici una dintre aceste facilitati nu mai era disponibila.
Imediat dupa ce a preluat cabana, cabanierul Corina Iosif a cumparat un generator de curent electric pe baza de benzina si a refacut instalatia din pereti, care fusese aproape distrusa de timp. Apoi, ea a refacut si instalatia de apa, astfel incat acum cabana este dotata cu apa curenta atat la grupurile sanitare, cat si la spalator.
In fine, cea mai -nastrusnica- investitie de la Podragu a fost dotarea camerelor si a priciurilor cu geam termopan. Pana la finele acestui an, ne asigura dna Iosif, toate ferestrele de la parter vor fi inlocuite cu termopane, iar in 2004 si etajul va intra in acest program. Cabaniera de la Podragu si-ar dori, in mare, un singur lucru: o mai buna colaborare cu autoritatile locale, in ale caror sarcini intra si intretinerea potecilor de acces.
Sauna la cabana montana
O investitie si mai neobisnuita pentru creasta Muntilor Fagaras a facut cabanierul de la Negoiu, Serban Pitaru, si anume o sauna.
Dupa ce a devenit proprietarul cabanei, unul dintre primele lucruri pe care le-a facut dl Pitaru a fost sa repare dusurile cu apa calda, care nu mai functionau de 35 de ani. Cabana Negoiu a fost data in functiune in 1963, iar dusurile au functionat doar doi sau trei ani dupa aceea. Printr-o solutie ingenioasa, cabanierul a reusit sa aduca apa calda la etajul 1 si apoi s-a gandit ca nu ar fi o idee rea sa construiasca si o sauna. Initiativa a fost apreciata mai ales de turistii straini care se aventureaza pe creasta Fagarasului, spunand ca nici in Alpi nu au o asemenea facilitate. E drept, dupa o zi de traseu pe creasta, o sauna este binevenita.
-In cei patru ani care au trecut de la privatizare, am investit peste 100 milioane de lei-, spune dl Pitaru. Intr-adevar, dintre toate cabanele din Fagaras, Negoiu ofera acum cele mai multe facilitati. Energia electrica nu mai este de mult o problema aici, gratie generatorului instalat pe raul din apropiere. Trebuie mentionat faptul ca dl Pitaru a fost cabanierul care s-a luptat cel mai mult, in anii de dupa 1989, pentru privatizarea cabanelor din Fagaras.
In programul investitional de la Negoiu au mai intrat refacerea dusumelelor si a acoperisului, montatul faiantei, repararea hornurilor, un nou bazin de captare a apei potabile si multe altele. Printre proiectele de viitor ale lui Serban Pitaru se numara amenajarea unei uscatorii pentru hainele turistilor surprinsi de ploaie, in locul grupurilor sanitare de la etajul 2. Acestea nu au functionat niciodata, deoarece o greseala de proiectare a facut ca bazinul de apa al cabanei sa fie situat mai jos de etajul 2, deci apa nu poate sa urce.
Nea Petrica din Ferentari, cabanier de creasta
La cateva ore de mers se afla o cabana mai mica – Barcaciu. Aceasta a fost preluata tot de cel care o administra, si anume singurul cabanier bucurestean din zona – nea Petrica Ioan, din Ferentari.
Cu turisti putini si multe dari la stat, ne spune domnia sa, nu mai raman foarte multi bani de investit. Cu toate acestea, dl Ioan si-ar dori ca anul viitor sa extinda cabana, marind la 52 numarul de locuri de cazare, fata de 32 in prezent. O alta intentie ar fi achizitionarea unui panou solar, pentru apa calda si curent electric, pentru ca turbina montata pe cursul de apa a fost luata de avalansa. Bani insa nu prea sunt, iar fondurile PHARE se dau pe ochi frumosi.
Alte posibilitati de cazare in excursia pe creasta in Muntii Fagaras mai sunt reprezentate de refugiul Vistea, situat chiar pe creasta, sub varful cu acelasi nume (2.527 m altitudine) si sub Moldoveanu. La Balea Lac, dupa ce cu ani in urma a ars cabana, in locul ei a aparut un hotel de lux, singurele posibilitati de cazare pentru turistii montani fiind refugiul Salvamont si cabana Paltinul, fosta vila a lui Ceausescu, unde preturile sunt cat de cat rezonabile. Cabana Valea Sambetei, situata chiar sub Fereastra Mare a Sambetei, lasa de dorit in unele privinte, insa acest lucru este explicabil atata vreme cat ea este singura neprivatizata. Cat despre cealalta extremitate a crestei, cabana Suru a ars demult, iar in prezent mai exista doar niste priciuri improvizate in fostele grajduri.
