Forma crizei în România a fost constricția severă a cererii interne, prin decuplarea surselor externe ce o alimentau în situația slabei oferte interne, pe de o parte, și corecția cvasigenerală a veniturilor, atât a celor salariale, cât și a câștigurilor din capital, pe de altă parte, afirmă Marin Dinu, decan al Facultății de economie din ASE și membru în Consiliul de Administrație al BNR, care consideră că politicile publice de calitate sunt cheia ieșirii din criza transformațională agravată de contagiunea cu criza externă.
„România este prinsă, ca într-o menghină, între o dublă criză transformațională – cea a funcționalizării noului reglator al economiei postplanificate și cea a țintirii prin integrare a performanțelor modelului european și contagiunea violentă a crizei externe declanșată începând din trimestrul al patrulea din 2008”, a arătat Marin Dinu, în simpozionul Cadrul conceptual al economiei postcriză. Slaba structurare a economiei de piață și gestiunea deficitară a dezechilibrelor macroeconomice a constituit suportul pe care s-au amplificat efectele recesive ale crizei venită pe canalul contului curent, pentru evitarea acutizării crizei recurgându-se la ancora externă a sprijinului financiar.
În ceea ce privește ieșirea din criză, Marian Dinu spune că, în contextul volatilității efectelor de propagare a dezvoltării bazate pe investiții străine directe (ISD) devine urgentă reconsiderarea importanței, la nivelul mix-ului de politici, a politicii industriale. Totodată este nevoie de reproiectarea politicii bugetare pentru favorizarea reindustrializării ca suport al creșterii locurilor de muncă și a creșterii veniturilor.
De asemenea, este nevoie să fie încurajată delocalizarea în România a industriilor purtătoare de progres tehnic pentru compensarea tendinței ISD de a viza excesiv retail-ul și accelerarea construirii unei infrastructuri rutiere care să ne cupleze la marile rute comerciale și turistice.
