La aproape sase ani de la emiterea primului card bancar din Romania, verdictul comerciantilor este net in favoarea mai noului sau concurent pe piata instrumentelor de plata fara numerar – tichetul de masa, arata un sondaj efectuat, in perioada 6-9 iulie 2001, pe un esantion de 80 de unitati comerciale cu diferite profiluri, de compania Zero Cash si Institutul de Marketing MIA.
Sondajul, efectuat in Bucuresti, a urmarit cunoasterea opiniei comerciantilor referitoare la acceptarea diferitelor modalitati si instrumente de plata. Culegerea informatiilor s-a facut pe baza de chestionar, prin metoda face-to-face, la sediul comerciantilor, persoanele intervievate fiind responsabile de efectuarea tranzactiilor prin card bancar si a celorlalte modalitati de plata.
-Reteaua comerciantilor care accepta carduri s-a nascut in anul 1996 si cuprinde in prezent aproximativ 8.800 de acceptatori, in timp ce reteaua unitatilor alimentare care accepta tichete de masa a pornit de la zero si a ajuns la 22.000 de unitati in numai doi ani-, a declarat Sergiu Cone, director asociat al firmei Zero Cash.
Perceptiile acceptatorilor sunt contradictorii. In timp ce supermarketurile considera ca tichetul de masa este mai simplu de folosit si mai rapid de decontat, dar apreciaza cardul ca un mod de plata mai sigur, restaurantele se situeaza la celalalt pol, considerand ca cel mai sigur mod de plata il constituie tichetul de masa.
Exista insa si aspecte in care comerciantii gandesc unitar. Studiul releva ca 75% dintre cei chestionati considera ca bancile trebuie sa faca mai mult pentru promovarea cardului in mass-media, ceea ce ar duce implicit si la cresterea vanzarilor prin card. De asemenea, desi 54% dintre comercianti accepta la plata cardul, ei considera ca, in prezent, foarte putin din volumul vanzarilor totale este influentat de acest mod de plata.
-Practic, desi detinatorii de tichete reprezinta jumatate din numarul posesorilor unui card, reteaua unitatilor alimentare este de peste trei ori mai mare decat cea a comerciantilor acceptatori de carduri-, a concluzionat Sergiu Cone.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane