Atunci când vine vorba să-şi promoveze şi protejeze business-ul, oamenii de afaceri români dau dovadă de o imaginaţie ieşită din comun. De la mărci trăsnite, precum “Sharuieşte fericit”, înregistrată de Telekom, la “Târgul de purici” şi “Al 9-lea cer”, denumirile de marcă înregistrate în acest an la OSIM pot fi încadrate, fără nicio ezitare, într-o adevărată culegere umoristică.
Competiţia din economia românească are, câteodată, accente amuzante. Dovadă că, în primele opt luni din 2015, firmele s-au întrecut în a înregistra tot felul de mărci care mai de care mai interesante. Dovadă datele cuprinse în primele opt luni ale anului 2015 în “Buletinul oficial de proprietate industrială, secţiunea Mărci şi Indicaţii geografice”, publicat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM).
Cum totul pleacă de la cele sfinte, avem oameni de afaceri care s-au gândit să-şi asigure încă din start protecţia divină. Aşa au apărut mărcile: “La Poarta Raiului”, “Al 9-lea Cer”, “Descântecul săptămânii”, “Focul sacru”, dar şi “Fuga de Strigoi” sau “Noua Ordine Vibraţională”, o marcă din domeniul educaţiei/cercetării, înregistrată în luna martie 2015. Iar atunci când se simt protejaţi, atacă piaţa cu mărci puternice, populare, cu impact, în genul “Mi-e pofta să fac bine”.
Cum în România comerţul este la putere, iar mâncarea cel mai bine vândut produs, cele mai multe mărci trăznite încearcă să promoveze calităţile unice ale ofertei lor. Dovadă mărcile “Mama mea găteşte mai bine” şi “Zdravăn moldovenesc, crescut de pământ, pui moldovean, crescut agale în 61 de zile şi oleacă”. Sună bizar însă aceasta pare să dezvăluie o adevărată strategie de marketing cu care o firmă din Vaslui încearcă să se poziţioneze strategic pe piaţă.
Bineînţeles că avem şi mărci ceva mai “serioase”, precum: “Ospăţul zeilor”, “Eden Juice” şi “Şcoala legumelor”.
Şi cum o mâncare bună merge cu o băutură pe măsură, anul acesta s-au înregistrat mărcile “Şpriţificator”, “Plăceri răcoritoare” şi, bineînţeles “Dracoola”.
Toate acestea probabil că vizează clienţii de genul “Dorel”, şi el marcă înregistrată de către două companii, pe 6 clase de produse şi servicii), dar şi pentru “Bărboşi Barba cum laude din 2013” şi “Leii din Bănie Craiova”.
Cum românii ştiu să petreacă, au existat în acest an, bineînţeles, şi cereri de întregistrare de mărci pentru nunţi, botezuri şi cumetrii – “Muzica la nuntă” este o marcă înregistrată în Maramureş, în vreme ce “Prinde-te-n dansul vieţii” şi “O mărit pe mama soacră” sunt alte două mărci înregistrate cel puţin originale, la fel ca şi “Drink party sleep repeat”.
Trecând în cu totul alt registru, ajungem “La temelia zilei de mâine” alături de “Specialişti în îmbinări armonioase” care lucrează, bineînţeles, cu “Scule Serioase”. Business-ul este “Produs în ţara lui Ştefan cel Mare”, în “Men’s cave”, dar şi în “Vestul sălbatic”, marcă exclusivă a unei persoane fizice din judeţul Suceava.
Cum politica de preţ este cea care dictează, din multe puncte de vedere, business-ul în România, oamenii de afaceri s-au întrecut să înregistreze mărci pe măsură: “Revoluţia preţurilor”, “Preţ inegalabil”, “Cu ochii-n preţ”, “Noaptea reducerilor”, “Devoratorii de preţuri” ( înregistrată de Flanco), şi chiar “Black Friday in fiecare zi”, marcă ce aparţine de Orange. Astfel că “Norocul îţi bate la uşă” şi poţi face parte chiar dintre “Bugetarii veseli” în caz că “No te preocupes” şi trăieşti în “Zona liberă de indiferenţă”.
“La temelia zilei de mâine”, oamenii de afaceri au abordat, cu încredere, şi latura sentimentală a business-ului, dovadă că au înregistrat mărci care exprimă o adevărată filozofie de viaţă: de la clasicul “Te iubesc”, marcă exclusivă ce aparţine unei firme din Timiş la “Te iubesc SOFT & FRUITY limited edition Roşu demidulce” sau “Pupicul de noapte bună”. Avem, bineînţeles, mărci şi ceva mai îndrăzneţe, precum “Lingerie show party”, “Miss Tanga Black Sea” si “Miss Bikini Fitness & Culturism”, asta pentru că “Româncele sunt frumoase”, marcă înregistrată.
Nici sănătatea, un domeniu cât se poate de serios, nu este scutit de mărci cel puţin speciale. De la “Prof. dr. Marioara Godeanu extract purificat de răşină Mumie cu castan Damar General Trading”, “Doctor în frumuseţe” la “Abil cu durerea” şi “Serviciu cu suflet”, astfel de servicii te pot duce, bineînţeles, spre “O viaţă fericită”.
Iar dacă toate astea nu te ajută, atunci “Învaţă să zbori”, marcă înregistrată, pentru ca viaţa atârnă de “Aţa păianjenului”.
“Imaginaţia românilor în materie de denumiri de mărci nu are, practic, limite, indiferent de domeniu. Faptul că se înregistrează astfel de denumiri înseamnă că există un public care rezonează la astfel de mesaje şi că sunt domenii în care aceste mărci fac diferenţa prin caracterul lor”, afirmă analiştii de la KeysFin.
Cum a ajuns România “raiul” mărcilor înregistrate
Denumiri precum “Timişoara”, “Ardeal”, “Craiova”, “Retezat”, “Postăvarul”, “Vama Veche”, dar şi de scriitori precum “Bacovia” sau personaje istorice precum “Brancoveanu”, au ajuns să devină mărci înregistrate ale unor SRL-uri sau persoane fizice, şi asta cu acceptul statului român.
Cum este posibil acest lucru? “Legea este foarte permisivă în ce privește categoriile de semne ce pot fi înregistrate ca marcă, astfel că paleta este mai mult decât tentantă pentru un viitor titular de marcă”, afirmă Laura Leonte, avocat specializat în proprietate intelectuală si drepturi de autor, partener în cadrul societății de avocatură Postu Leonte si Asociatii (www.postuleonte.ro).
“Semne precum literele, cifrele, formele tridimensionale, culorile, hologramele, numele de persoane, pot constitui mărci. Această libertate are însă prețul ei, miza putând consta chiar în identitatea companiei sau în cea a produsului oferit pe piață, în care s-au investit resurse însemnate de bani și de timp”, a mai spus expertul.
Potrivit experţilor de la KeysFin, legea spune că marca trebuie să fie în așa fel concepută încât să fie capabilă să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi. Un exemplu actual este comunul măr – “apple” devenit una din cele mai apreciate mărci mondiale.
Astfel, dacă termenul “apple” și reprezentarea acestuia nu ar fi avut nicio șansă să fie înregistrat pentru producția sau comercializarea de mere, iată că s-a dovedit a fi un caz foarte inspirat pentru producția de calculatoare și telefoane.
Cu privire la termenii geografici, inclusiv denumirile de state, aceștia sunt permiși în măsura în care au o funcție descriptivă, referindu-se astfel la: locul de producție a unor bunuri sau de prestare a unor servicii, la obiectul unui produs (un ghid turistic despre România sau București), precum și în cazurile în care aceștia nu au nicio legătură cu produsul/serviciul pe care îl protejează (Bucegi pentru pate sau bere).
“Apoi, legea prevede în mod expres o serie de excepții destul de numeroase, denumite motive absolute de refuz, a căror existență este verificată prin grija OSIM și care, odată confirmate, duc la respingerea cererilor de marcă” afirma avocatul Laura Leonte.
Spre exemplu, orice marcă compusă exclusiv din semne sau din indicații devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile comerciale loiale și constante, precum și mărcile care conțin indicații geografice a căror utilizare ar induce publicul în eroare, sau mărcile care cuprind, fără autorizația organelor competente, reproduceri sau imitații de steme, drapele, embleme de stat, blazoane etc, toate acestea vor fi, potrivit legii, refuzate la înregistrare.
Dacă se întâmplă totuși ca OSIM să considere că anumite mărci de acest gen nu se încadrează la aceste motive absolute și să admită înregistrarea lor, cei interesați se pot apăra pe viitor solicitând, de exemplu, anularea acestora în fața instanței de judecată.
Referitor la numele de persoană, acestea se află în lista permisă de lege. Examinarea unei cereri de marcă ce conține un nume de persoană se realizează conform regulilor generale aplicabile tuturor mărcilor. În schimb, o marcă poate fi refuzată la înregistrare dacă există un drept la nume cu care ar putea intra în conflict sau dacă conține, fără consimţământul titularului, imaginea sau numele de familie al unei persoane care se bucură de renume în România;
“Este important ca oamenii de afaceri să dețină nu doar o marcă care să respecte cerințele legale, ci să construiască o marcă puternică, care să nu fie expusă ușor conflictelor cu alte mărci anterioare sau ulterioare. Pentru aceasta, este necesară o atenție sporită încă de la stadiul de concepere a mărcii, când trebuie analizat dacă semnul depus la înregistrare este distinctiv și dacă nu cumva este susceptibil a fi respins în baza motivelor absolute de refuz”, spun experţii.
După acest pas, urmează asigurarea că marca dorită nu se suprapune cu alte mărci deja înregistrate. De asemenea, o atenție sporită este acordată listei de produse și servicii desemnate de marcă.
“Dacă în trecut se putea desemna o întreagă clasă de produse sau servicii din Clasificarea Nisa, regulile s-au schimbat în ultimii ani, legea impunând o listare riguroasă și cât mai restrictivă a acestor bunuri și servicii”, a subliniat Laura Leonte.
– – – – – – – –
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.
KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa românească. www.keysfin.com.
KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din România. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate în format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.
