Tarile membre CEFTA (Acordul de liber-schimb central-european) s-au intalnit recent la Sofia, pentru prima data in formula -scurta-, dupa ce, pe 1 mai, au parasit plutonul organizatiei Ungaria, Polonia, Republica Ceha, Slovacia si Slovenia, pentru a deveni membre ale Uniunii Europene. La acea data, putem spune despre CEFTA ca a fost pur si simplu -decimata- prin plecarea celor cinci si prin ramanerea a doar trei membri: Bulgaria, Romania si Croatia. Din aceasta cauza, se poate spune ca aderarea la UE a cinci dintre fostii membri CEFTA va determina schimbari esentiale in ceea ce priveste locul si rolul jucat de acest acord. -Vantul- schimbarii va bate foarte tare peste Romania, facandu-se simtit mai ales in domeniul comercial, si asta pentru ca Polonia, Ungaria si Cehia realizau 60% din totalul schimburilor comerciale din cadrul CEFTA. Totusi, autoritatile spera o salvare a situatiei, atat cat se poate, prin cooptarea unor noi membri. Dar colacul de salvare a CEFTA venit din partea altor tari, dornice sa intre in organizatie, va fi mai degraba o pernuta gonflabila, avand in vedere ca tari cu o economie de talia Poloniei sau Ungariei sunt cam rare in zona. Spunem acest lucru deoarece Ungaria si Polonia sunt foste tari CEFTA, cu care Romania a avut cele mai mari schimburi comerciale – 350 milioane de dolari fiind valoarea totala a importurilor din cele doua tari si 50 milioane de dolari cea a exporturilor. In ciuda -pierderii- noilor membri, autoritatile romane doresc ca CEFTA sa nu dispara din peisajul economic, dimpotriva, se cauta solutii pentru ca aceasta sa ramana o organizatie deschisa, care sa poata primi noi membri. Acestia trebuie sa indeplineasca, cumulativ, doua conditii: sa fie membri ai Organizatiei Mondiale a Comertului si, totodata, semnatari ai unui acord de asociere la UE. Cel mai tanar membru al organizatiei ar putea fi Macedonia. In acest sens, la reuniunea de la Sofia, acestui stat i-a fost acceptat de catre tarile membre demersul oficial de aderare la CEFTA, lucru care se va intampla pana cel tarziu la inceputul anului 2005.
Totusi, slaba consolare. Mai departe, Romania si-ar putea indrepta privirea spre alte tari din zona, inclusiv spre Turcia sau unele state apartinand fostei URSS. Cat de utila este totusi aceasta zbatere, ne putem intreba, avand in vedere ca peste doi ani si jumatate Romania va deveni membra UE? Numai autoritatile pot sti…
Ultimul an al CEFTA, 2003, a fost si cel mai bun din punctul de vedere al schimburilor economice, inregistrand un nivel de 584 milioane de euro, din care 363 milioane au reprezentat exporturi si 221 milioane, importuri. Astfel, anul trecut, exporturile romanesti destinate pietelor tarilor CEFTA s-au majorat cu circa 37% fata de 2002, iar importurile cu circa 30%. Intr-un document elaborat de Ministerul Economiei si Comertului si datat 5 iulie 2004, putem citi ca -in primele patru luni ale anului 2004, exporturile Romaniei in tarile partenere CEFTA au inregistrat o crestere si mai sustinuta comparativ cu anul 2003, respectiv cu 76%. Ritmul de crestere a importurilor intra-CEFTA s-a situat la un nivel superior celui inregistrat in 2003, respectiv o crestere cu circa 35% fata de perioada corespunzatoare a anului 2003-. Putem spune, fara teama de a gresi, ca acestea au fost ultimele cifre oficiale ale -perioadei de aur- a CEFTA.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane