Consiliul Investitorilor Străini (CIS) susține că introducerea în forma actuală a impozitului pe construcții speciale, cunoscut și drept „taxa pe stâlp”, va avea un puternic impact negativ în economie și vrea să discute cu autoritățile modalitățile de limitare a efectelor acestuia.
„Introducerea acestui impozit fără o consultare prealabilă a mediului de afaceri și fără efectuarea unui studiu de impact, afectează companiile care au investit în România, punând sub semnul întrebării însăși viabilitatea afacerii desfășurată de fiecare în parte. Cu toate că înțelegem constrângerile care există la nivel bugetar, ne exprimăm încă o dată, și pe această cale, disponibilitatea de a intensifica dialogul cu autoritățile competente pentru a limita efectele introducerii acestui impozit în forma sa actuală”, a declarat, într-un comunicat, Șerban Toader, membru în board-ul CIS.
Impozitul pe proprietate pentru construcțiile speciale, de 1,5% din valoarea construcției, a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate marți, prima plată urmând să fie efectuată până luni, 26 mai, iar a doua până la 25 septembrie.
„Introducerea impozitului pe construcțiile speciale, așa cum apare în Ordonanța de Guvern, va crea distorsiuni majore în economie, cu atât mai mult cu cât, cu doar câteva zile înainte de termenul de declarare și plată există încă numeroase neclarități cu privire la modul de aplicare. Nu mai vorbim de faptul că însuși modul de aplicare este de natură să creeze neajunsuri majore în economie și să lase loc de interpretări abuzive ale autorităților fiscale. Imaginați-vă că o companie are niște instalații vechi, total amortizate, dar care nu au fost scoase din gestiune și pe care nu le mai folosește, dar plătește 1,5% din valoarea lor brută. Personal consider că aceasta este o situație lipsită total de vreo rațiune economică și totuși perfect reală”, a declarat, la rândul său, președintele CIS, Mihai Bogza.
În scopul reliefării impactului generat de către impozitul pe construcții, mediul de afaceri a inițiat o analiză de impact proprie, rezultatele acesteia fiind înaintate autorităților pentru a atrage atenția asupra repercusiunilor majore generate de implementarea acestui impozit.
„38 de companii din industrii precum telecomunicații, materiale de construcții, energie, transport și logistică, producerea băuturilor alcoolice sau industria farmaceutică au contribuit cu informații importante la analiza de impact. În urma acestei analize a rezultat un impact cumulat al impozitului pe construcții de aproximativ 1,1 miliarde lei, ceea ce mă face să mă gândesc serios la un potențial impact la nivelul întregii economii cu mult mai ridicat, impact care are mari șanse să depășească estimarea autorităților de 1,5 miliarde lei, din care doar 500 milioane lei impozit colectat la buget”, a spus Daniel Anghel, membru în board-ul CIS.
În cadrul discuțiilor avute în trecut cu autoritățile au fost prezentate și dezbătute deficiențele existente cu privire la impozitul pe construcții, accentul fiind pus pe cota de impozitare aplicabilă, activele supuse impozitării și baza impozabilă.
„Activele supuse impozitului pe construcții au o durată de funcționare ridicată, situată în intervalul 10 – 60 ani, iar cota de impozitare este extrem de ridicată, astfel încât putem deduce că un contribuabil va plăti între 15% și 90% din valoarea totală a activului, ceea ce este excesiv și denotă neînțelegerea de către inițiatorii acestui act normativ a impactului pe termen mediu și lung generat de acest impozit. În plus, nu se face nici o distincție în privința bazei de impunere între activele în funcțiune, activele în inactivitate temporară sau activele în conservare. Trebuie reținut faptul că, de exemplu, activele aprobate la casare nu mai sunt funcționale, nemaiputând genera beneficii economice, dar cu toate acestea impozitul se va datora și se va plăti de către contribuabil”, a mai spus Anghel.
CIS, împreună cu Romanian Business Leaders și Asociația Oamenilor de Afaceri din România, consideră că soluția optimă pentru menținerea în limitele agreate a obligațiilor asumate în fața organismelor internaționale de finanțare o reprezintă implementarea unor măsuri direcționate către îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor și către reducerea evaziunii fiscale, nu impozitarea excesivă a contribuabililor care își îndeplinesc obligațiile de plată, se mai arată în comunicat.
Dragoș Andrei, consilier de stat al premierului, a declarat marți că măsura privind introducerea impozitului pe construcții speciale trebuia mai bine pregătită și discutată cu mediul de afaceri, întrucât sunt spețe pe care inițiatorii nu le-au avut in vedere, Guvernul căutând soluții pentru a aduce modificări.
„În câteva zile urmează să producă efecte taxa pe construcții speciale, este o măsură care ar fi trebuit mai bine pregătită, discutată mult mai în detaliu cu reprezentanții mediului de afaceri pentru că apar în fiecare zi spețe noi pe care inițiatorii la acel moment nu le-au avut în vedere. Vă dau un exemplu, poate nu este cel mai relevant, dar dacă se aplică această taxă reactoarelor de la Cernavodă, s-a terminat! Nuclearelectrica va avea o foarte mare problemă pentru că nu s-au luat în calcul toate aceste aspecte”, a afirmat Andrei la Forumul Național al IMM-urilor 2014.
El a arătat că, după ședința de Guvern de marți, în care s-au adoptat normele metodologice care clarifică modul de achitare a impozitului pe construcții, prin hotărâre, a avut o discuție cu ministrul Finanțelor Publice, Ioana Petrescu, la care a fost prezent și premierul, privind soluțiile pentru eliminarea spețelor apărute în urma aplicării acestui impozit.
„După ședința de Guvern, am avut o discuție cu ministrul Ioana Petrescu, la care a asistat și premierul. Suntem foarte preocupați cum putem astăzi să găsim portițe să modificăm cu prilejul adoptării unei legi – ordonanța se va transforma în lege – să evităm aceste probleme”, a precizat Andrei.
Normele au fost aprobate după ce mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri au reclamat că nu știu încă în mod clar cum trebuie calculat impozitul, deoarece nu există norme de aplicare, deși noua taxă a fost introdusă de la începutul anului, iar prima plată aferentă trebuie efectuată până la 26 mai.
Problema i-a fost reclamată direct și premierului Victor Ponta, în urmă cu două săptămâni, într-o discuție cu directorii companiei Electromagnetica București, aceștia spunând că nu au încă o idee clară legată de modul în care „s-ar pune problema privind taxa pe lucrări speciale”.
Tot în acea zi, înainte să ajungă la Electromagnetica, premierul Ponta a fost întrebat de jurnaliști ce se va întâmpla cu „taxa pe stâlp”, deoarece ar trebui să fie încasată până pe 26 mai și nu există norme de aplicare, și a răspuns: „Cam de vreo 100 de ori v-am zis, vă mai zicem a 101-a oară și o să mă întrebați din nou, și anume: ne-am întâlnit și cu mediul de afaceri, toată lumea a înțeles foarte clar ce are de raportat și ce are de plătit. Mai departe, ce să vă spun?”.
Impozitul este aplicat pentru construcții precum centrale hidroelectrice, stații și posturi de transformare, stații de conexiuni, centrale termoelectrice și nucleare, construcții pentru transportul energiei electrice, baraje, piste și platforme, sonde de țiței, gaze și sare, rampe de încărcare – descărcare, coșuri de fum și turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleștee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri și linii și cabluri aeriene de telecomunicații.
La sfârșitul lunii aprilie, premierul Ponta a declarat că Guvernul va obține din impozitarea construcțiilor speciale un surplus de venituri, cu mult peste ținta stabilită în mod precaut de Fondul Monetar Internațional, care reprezintă unul dintre principalele argumente pentru a reduce contribuțiile de asigurări sociale.
