Erorile care afectează cheltuielile din bugetul UE au crescut, potrivit Curții de Conturi Europene. Auditorii au concluzionat în raportul lor anual, publicat astăzi, că conturile UE pe 2021 oferă o imagine corectă și fidelă și că veniturile pot fi considerate lipsite de eroare, dar plățile continuă să fie afectate de prea multe erori. De asemenea, auditorii au identificat riscuri în ceea ce privește fondurile UE care au fost puse la dispoziție ca răspuns la criza provocată de coronavirus și la războiul de agresiune din Ucraina. Pentru prima dată, raportul include o opinie separată cu privire la instrumentul temporar de redresare al UE, și anume Mecanismul de redresare și reziliență (MRR).
Auditorii au constatat că nivelul global de eroare al cheltuielilor din bugetul UE a crescut în 2021, ajungând la 3,0 % (față de 2,7 % în 2020). Aproape două treimi din cheltuielile auditate (63,2 %) au fost considerate cu risc ridicat, de asemenea în creștere față de 2020 (59 %) și față de anii anteriori. Normele și criteriile de eligibilitate care reglementează acest tip de cheltuieli sunt adesea complexe, ceea ce crește probabilitatea producerii de erori. Cheltuielile cu risc ridicat continuă să fie afectate de un nivel semnificativ de eroare, estimat pentru 2021 la 4,7 % (față de 4,0 % pentru 2020).
Opinie contrară privind cheltuielile din bugetul UE
La fel ca în ultimii doi ani, auditorii au concluzionat că nivelul de eroare pentru cheltuielile cu risc ridicat era generalizat și au emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE din 2021.
Nivelul de eroare estimat nu e un indicator al fraudei, al ineficienței sau al risipei, ci o estimare a sumelor de bani care nu au fost utilizate în deplină conformitate cu normele UE și cu normele naționale. Totuși, în cursul activităților lor, auditorii au identificat și 15 cazuri de fraudă prezumată (în comparație cu 6 pentru 2020). Aceste cazuri au fost semnalate Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), care a deschis deja 5 investigații. În paralel, Curtea a raportat unul dintre aceste cazuri și către Parchetul European (EPPO), împreună cu un caz suplimentar pe care îl identificase în 2021.
„Confruntată cu un război de agresiune în Ucraina, cu penuria de energie, cu pandemia de COVID-19 și cu schimbări climatice, UE este nevoită să facă față în același timp consecințelor unei serii fără precedent de crize”, a declarat domnul Tony Murphy, președintele Curții de Conturi Europene. „Un astfel de mediu creează riscuri și provocări sporite pentru finanțele UE. De aceea, este cu atât mai important ca aceste finanțe să fie gestionate de Comisia Europeană cu rigurozitate și eficacitate. Prin ceea ce face, Curtea joacă un rol important în a asigura acest lucru.”
Prima opinie cu privire la cheltuielile din MRR
Anul acesta, auditul a acoperit pentru prima dată MRR, componenta principală a pachetului „NextGenerationEU” (NGEU) în valoare de 800 de miliarde de euro, menit să atenueze consecințele economice ale pandemiei. Spre deosebire de cheltuielile din bugetul UE, care se bazează pe rambursarea unor costuri și pe respectarea unor condiții, în cadrul MRR, statele membre primesc fonduri dacă îndeplinesc jaloanele sau țintele predefinite. În 2021 a fost efectuată o singură plată din MRR, către Spania. Auditorii au constatat că unul dintre cele 52 de jaloane incluse în cererea de plată a Spaniei nu fusese îndeplinit în totalitate, dar nu au considerat că impactul asociat este semnificativ. În schimb, auditorii au identificat deficiențe ale modului în care Comisia a evaluat îndeplinirea jaloanelor și solicită ca viitoarele evaluări de acest tip să fie îmbunătățite.
Auditorii observă că respectarea altor norme ale UE și norme naționale nu face parte din evaluarea Comisiei cu privire la legalitatea și regularitatea plăților în cadrul MRR și, prin urmare, nu este acoperită de opinia Curții. Acest aspect va fi analizat separat în cadrul unor audituri viitoare odată ce activitatea conexă a Comisiei Europene va fi fost finalizată. În plus, eficacitatea diferitelor reforme incluse în jaloane va fi mai degrabă un subiect pentru viitoare rapoarte speciale.
Răspunsul la pandemie și la războiul de agresiune din Ucraina intensifică riscurile bugetare
Expunerea totală a bugetului UE la obligații viitoare posibile aproape s-a dublat în 2021, de la 131,9 miliarde de euro la 277,9 miliarde de euro. Această creștere se explică în principal prin emiterea de obligațiuni în valoare de 91,0 miliarde de euro pentru finanțarea pachetului NGEU și prin majorarea cu 50,2 miliarde de euro a asistenței financiare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă și lucrătorii afectați de pandemie.
Auditorii avertizează și cu privire la riscurile pe care războiul de agresiune din Ucraina le prezintă în raport cu bugetul UE. La sfârșitul anului 2021, Ucraina avea credite în curs cu o valoare nominală de 4,7 miliarde de euro acordate în cadrul mai multor programe ale UE. Banca Europeană de Investiții a acordat de asemenea Ucrainei o serie de împrumuturi, în valoare totală de 2,1 miliarde de euro, acoperite de garanții din partea UE.
Angajamentele restante din bugetul UE au scăzut în 2021, în principal din cauza întârzierilor în execuția fondurilor în gestiune partajată în cadrul CFM 2021‑2027, și se ridicau la 251,7 miliarde de euro la sfârșitul exercițiului 2021 (față de 303,2 miliarde de euro în 2020). Cu toate acestea, angajamentele restante totale (care includ 89,9 miliarde de euro pentru NGEU) au atins un nivel-record de 341,6 miliarde de euro. Curtea subliniază că persistă diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește absorbția fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) din bugetul 2014‑2020. În timp ce Irlanda, Finlanda și Cipru, de exemplu, au solicitat mai mult de trei sferturi din banii care le-au fost alocați, cele trei țări cu cea mai scăzută rată de absorbție (Croația, Slovacia și Malta) utilizaseră doar puțin peste jumătate din fondurile angajate pentru ele.
Întrebări rămase deschise în ceea ce privește scrisoarea privind statul de drept trimisă Ungariei de către Comisie
În raportul lor, auditorii fac trimitere la notificarea scrisă adresată de Comisie Ungariei în luna aprilie 2022, care a declanșat o procedură ce poate duce la măsuri impuse împotriva unui stat membru pentru încălcări ale statului de drept. În raportul său anual privind gestionarea și performanța bugetului UE, care conține informații-cheie referitoare la controlul intern și la gestiunea sa financiară, Comisia nu prezintă modul în care această notificare ar putea afecta regularitatea cheltuielilor în Ungaria.
În 2021, cheltuielile din bugetul UE s-au ridicat la un total de 181,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 2,4 % din totalul cheltuielilor publice ale statelor membre și 1,3 % din venitul național brut al acestora. Luând în considerare cheltuielile prin MRR, plățile totale din partea UE s-au ridicat la 228,0 miliarde de euro în 2021. Aproximativ trei sferturi din această sumă au fost cheltuite prin așa-numitul mecanism de „gestiune partajată”, în cadrul căruia statele membre distribuie fondurile, selectează proiecte și gestionează cheltuielile UE.
În fiecare an, Curtea auditează veniturile și cheltuielile UE, examinând fiabilitatea conturilor anuale și dacă operațiunile de venituri și de cheltuieli respectă normele aplicabile.
O „opinie contrară” înseamnă că auditorii au identificat probleme generalizate. Pentru a putea formula o opinie, auditorii efectuează teste pe eșantioane de operațiuni, cu scopul de a obține estimări calculate statistic cu privire la măsura în care cheltuielile de la bugetul UE sunt afectate de eroare. Auditorii măsoară nivelul de eroare estimat pentru aceste cheltuieli în raport cu un prag de 2 %, dincolo de care cheltuielile neconforme sunt considerate a fi semnificative.
