BNR va recomandă băncilor să relaxeze restructurarea creditelor
Băncile trebuie să înțeleagă că principalul lor activ sunt clienții, iar BNR le va recomanda să relaxeze condițiile de restructurare a creditelor pentru aceia care au probleme, dar reușesc să achite măcar parțial ratele, a spune directorul Direcției Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.
„Băncile trebuie să își schimbe profilul de business. Dacă nu înțeleg că principalul activ pe care îl au sunt clienții, vor dispărea”, a declarat Cinteză, în cadrul seminarului EU-COFILE, organizat de BNR, ARB și Alpha Bank la Sinaia.
Cinteză, a declarat că va propune conducerii Băncii Naționale a României și Consiliului de Administrație relaxarea restructurării creditelor, astfel încât cei care pot să plătească o parte din rată să beneficieze de restructurare. „Am avut o discuție cu domnul Ghețea (Radu Ghețea – președintele ARB) legat de situațiile în care se restructurează un credit, pentru că unele bănci, modul în care au făcut acest lucru, au omorât clienții sau erau pe punctul să-i omoare și au înțeles că este mai bine să recuperezi ceva decât să iei în portofoliu clădiri și terenuri pe care să nu poți să le vinzi“, a spus Cinteză.
Reprezentantul BNR a spus ca băncile au înțeles, în sfârșit, că nu trebuie să se transforme în agenții imobiliare.
„Cel puțin în perioada următoare, punctul meu de vedere este că vom relaxa puțin restrucutrarea creditelor. Din punct de vedere al prudenței, cel puțin până în momentul de față nu am încurajat mai mult de o restructurare a creditelor pentru care clientul nu poate să dovedească că are capacitate viitoare de plată. Deci, un client care nu dovedește că are capacitate de plată nu trebuie restructurat. Dovadă este faptul că din cei restructurați, 30 – 40% au revenit rău-platnici. Dar nici rigiditatea în restructurare nu este recomandată“, a spus Nicolae Cinteză
Oficialul BNR a spus că la mijlocul acestei săptămâni Direcția Supraveghere va trimite spre aprobare o adresă conducerii băncii centrale cu propunerile de relaxare a condițiilor de restructurare a creditelor. Ulterior, recomandările BNR vor fi transmise băncilor comerciale.
„Procedura va fi o scrisoare trimisă tuturor băncilor prin care să le spunem că nu am avut în vedere un cadru așa de strict. Dacă face plăți parțiale și îți dovedește că nu poate să plătească din rată o anumita sumă, astfel de situații să le încurajăm. Încurajăm acele situații în care se dovedește că într-adevăr clienții au probleme. Domnul Ghețea mi-a arătat situații în care foarte multe persoane nu pot să plătească toată rata și au bunăvoința să plătească jumătate. Să mă ierte Dumnezeu, dar înseamnă că ești rău intenționat dacă nu accepți situația asta. Omul vine la tine, nu te lasă cu creditul restant, lucrurile acestea le vom încuraja“, a explicat Cinteză.
Încă un an cu pierderi
Reprezentantul BNR spune că sistemul bancar va înregistra pierderi și în acest an din cauza acumulării de credite neperformante, care vor accentua rezultatul negativ în ultimul trimestru.
„Anul acesta sunt convins că se va încheia cu pierdere pe sistem. În trimestrul patru mă aștept la pierdere. La septembrie pierderea era de 766,4 milioane lei, iar la sfârșitul lunii octombrie a ajuns la 957,5 milioane lei. Partea bună este că avansul provizioanelor este mai mic decât creșterea pierderii. Operațional, băncile mai produc venituri care să acopere pierderea financiară“, a afirmat Cinteză.
Sistemul bancar a înregistrat o pierdere de 860 milioane lei (aproape 200 milioane euro) în trimestrul al treilea.
Lipsa încrederii – cel mai mare risc
Directorul Direcției Supraveghere din BNR a arătat că acum, „cel mai mare risc vine din suspiciune, din lipsa de încredere”, pe lângă eventualele șocuri venite din afară, care pot crea probleme.
Cinteză a declarat că, din 2010, pe fondul zvonurilor și a protestelor din Grecia, românii au retras depozite de 1,2 miliarde euro din subsidiarele băncilor grecești, deși acestea au o solvabilitate foarte bună, și le-au mutat la alte bănci. Banii au plecat în special de la instituțiile care au același nume cu banca-mamă, a spus Cinteză.
„Luptele de stradă au făcut ca băncile grecești să piardă 1,2 miliarde de euro din depozite (…) Cei care au păstrat brandul și brandul nu e asociat băncii mamă au pierdut mai puțin. Băncile al căror nume este similar instituțiilor mamă au pierdut mai mult“, a spus Cinteză.
Reprezentantul BNR a arătat că, în prezent, problemele băncilor cu capital elen din România nu mai prezintă aceeași amplitudine ca în urmă cu câteva luni, precizând că acestea au o solvabilitate foarte bună, în jur de 15%, peste media sistemului.
