Aprobarea semnarii Tratatului de aderare a Romaniei si a tarii vecine Bulgaria la Uniunea Europeana este de dorit, arata Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European in recomandarea adresata catre europarlamentari. In schimb, deputatii europeni vor capata un rol mult mai important in procesul de monitorizare a modului in care cele doua tari candidate vor implementa obligatiile asumate si vor respecta criteriile de aderare convenite cu institutiile UE la masa negocierilor. Potrivit recomandarii transmise de comisia mai sus mentionata catre legislativul european, deputatii vor ramane -total implicati in proces-, o schimbare semnificativa de vreme ce pana acum numai Comisia Europeana a avea atributii de supervizare a procesului de preaderare.
Un alt element care va cantari mult in optiunile ce vor fi exprimate de catre parlamentarii UE pe aceasta tema il va constitui setul de concluzii pe care Comisia pentru Afaceri Externe le-a elaborat la inceputul acestei saptamani la raportul privind consecintele financiare ale integrarii Romaniei si Bulgariei, pregatit de Barbara Duhrkop Duhrkop si de Reimer Bog.
Reamintim ca, in sedinta Comisiei de la 30 martie, raportul privind aderarea Romaniei a fost aprobat cu 59 de voturi pentru, doua impotriva si noua abtineri. Aderarea Bulgariei a fost sprijinita de 71 de deputati, unul s-a declarat impotriva si s-a inregistrat o abtinere. Potrivit actualelor reglementari, dupa votul asupra recomandarii Comisiei, Parlamentul European nu ar trebui sa mai joace vreun rol in procesul de aderare al celor doua tari. Insa membrii Comisiei insista ca europarlamentarii sa fie implicati mai ales in decizia de aplicare a clauzelor de salvgardare incluse in Tratatul de aderare cu Bulgaria si Romania, care permit amanarea integrarii efective a celor doua tari cu un an. In acest sens, parlamentarii europeni au adoptat un amendament la rezolutiile prin care isi exprima aprobarea fata de aderarea Romaniei si Bulgariei, afirmand ca membrii Consiliului si Comisiei Europene trebuie sa permita implicarea deplina a parlamentului in acest proces.
Coruptia, un flagel comun
In raportul referitor la Romania, redactat de Pierre Moscovici, Comisia saluta reformele introduse in aceasta tara si angajamentele asumate de noul guvern de la Bucuresti, cum ar fi cele referitoare la sporirea libertatii presei, masurile care vizeaza scolile si participarea la -Deceniul de incluziune a romilor-. Parlamentarii au atras insa atentia asupra problemelor serioase existente in ceea ce priveste implementarea efectiva a reformelor in justitie si administratie, continuarea combaterii coruptiei, in special la nivel inalt, eradicarea tuturor formelor de violenta si discriminare a grupurilor minoritare, imbunatatirea tratarii bolnavilor internati in institutii psihiatrice, un control mai eficient al granitelor, aplicarea corecta a legilor privind acordarea ajutorului de stat si imbunatatirea sistemului de protejare a mediului. In recomandarea privind documentul de analiza a situatiei Bulgariei, elaborat de Geoffrey Van Orden, Comisia declara ca aceasta tara a inregistrat progrese excelente pana in prezent, dar esecul parlamentului bulgar in a adopta noi legi privind combaterea coruptiei si a cerut autoritatilor sa depuna eforturi sporite in lupta impotriva crimei organizate reprezinta insa un posibil factor de risc in activarea clauzei de salvgardare.
Ca si in cazul tarii noastre, Comisia pentru Afaceri Externe a salutat lansarea de catre autoritatile de la Sofia a proiectului -Deceniul de incluziune a romilor- si adoptarea de masuri pentru imbunatatirea sistemului de acordare de locuinte in zonale urbane populate in special de rromi, dar a subliniat ca trebuie depuse eforturi sporite pentru incetarea segregatiei copiilor rromi in scoli, pentru reducerea ratei somajului si sporirea calitatii asistentei medicale acordate acestora.
