Guvernul, printr-o ordonanţă, va modifica şi completa atribuţiile Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), înfiinţate în anul 2003. Din start se remarcă creşterea importanţei acestei instituţii, subordonate direct Secretariatului General al Guvernului, printre noile atribuţii numărandu-se participarea la monitorizarea modului de realizare a programului de guvernare, în acest scop fiind abilitată să efectueze analize cu privire la stadiul îndeplinirii prevederilor acestuia. La art. 5 din noul act normativ se prevede că CNP are chiar dreptul de a propune măsuri pentru atingerea obiectivelor asumate de guvern prin programul de guvernare.
Noua organigramă prevede ca numărul maxim de posturi să fie de maximum 140, la care se adaugă cel al preşedintelui, care va avea rang de demnitar, asimilabil din punctul de vedere al salarizării cu funcţia de secretar de stat, fiind numit prin decizia primului-ministru. Secretarul general va avea rang de funcţionar public, putand ocupa postul doar prin concurs, potrivit normelor legale în vigoare.
Şeful Comisiei, secretar de stat
În nota de fundamentare a noii ordonanţe se precizează că în bugetul CNP cheltuielile de salarizare au o pondere de circa 7,8%, adică circa 272.400 de lei pentru anul în curs, prevăzandu-se pentru viitorii cinci ani creşteri modeste, undeva în jurul a 30.000 de lei anual. Doar că, după intrarea în vigoare a noii legi de funcţionare, CNP va avea dreptul să efectueze prestări de servicii pentru terţi, inclusiv pentru persoane juridice private, contra cost, sub forma unor cercetări, analize şi previziuni, nu doar pe domeniile specifice, ci şi pe alte domenii şi subsectoare sau despre alţi indicatori economico-sociali decat aceia care fac obiectul activităţii sale curente. Trebuie precizat că pană în prezent CNP putea elabora astfel de studii, dar cu titlu gratuit. Preţurile şi tarifele pentru respectivele lucrări vor fi stabilite de la caz la caz, în funcţie de complexitate, prin ordin al preşedintelui CNP, iar veniturile astfel obţinute se varsă integral la bugetul de stat.
Sarcini extrem de dificile
Guvernul, în nota de fundamentare, precizează că scopul noului act normativ este acela de a asigura armonizarea metodologiei de prognoză cu cea a Uniunii Europene, creşterea calităţii analizelor şi prognozelor macroeconomice, cat şi de a eficientiza activitatea desfăşurată de această instituţie. De asemenea, din acest punct de vedere, se va modifica şi procedura de colaborare cu instituţiile publice, inclusiv BNR, şi cu organismele alese ale administraţiei publice locale, respectiv consiliile judeţene, şi se va constitui un consiliu de coordonare a activităţii de previziune, responsabilizarea personalului CNP la realizarea de studii de impact.
Dar cele mai importante atribuţii ale noii Comisii Naţionale de Prognoză au fost astfel formulate, încat acestea să constituie instrumente de evaluare interactivă a eficienţei guvernării. Practic, CNP participă la monitorizarea modului de realizare a programului de guvernare, efectuand analize cu privire la stadiul îndeplinirii prevederilor acestuia, şi este chiar obligată să propună măsuri pentru atingerea obiectivelor asumate de către guvern.
De asemenea, CNP va elabora şi prognoze privind dezvoltarea economico-socială a Romaniei pe termen scurt, mediu şi lung, tot în corelare cu prevederile programului de guvernare.
Dar în opinia noastră una dintre cele mai delicate sarcini care-i revin Comisiei sunt cele potrivit cărora va trebui să efectueze analize şi prognoze despre evoluţia şi efectele procesului inflaţionist asupra echilibrelor la nivel macroeconomic sau pentru fundamentarea proiectelor de buget, în concordanţă cu cerinţele Ministerului Finanţelor Publice. La fel de dificilă va fi şi evaluarea impactului fondurilor structurale şi altor surse financiare externe atrase asupra indicatorilor macroeconomici sau analiza impactului politicilor financiare, monetare, valutare şi bugetare asupra economiei reale.
