Compania Nationala a Huilei (CNH) Petrosani ar trebui sa plateasca zilnic patru miliarde de lei penalitati pentru datoriile de peste 4.500 miliarde de lei catre bugetul de stat, arata un raport al Directiei Generale de Finante Publice. Compania miniera din Valea Jiului este una dintre cele mai mari gauri negre ale economiei romanesti, in ultimii zece ani irosind peste doua miliarde de dolari. Directorul general al companiei, dl Cioara Gheorghe, ne-a declarat ca spera ca subventiile in acest an sa fie cel putin la nivelul anului trecut, adica in jur de 600 miliarde de lei. -Facem eforturi sa nu inregistram pierderi anul acesta, in conditiile acordarii subventiilor-, a precizat directorul CNH Petrosani.
Ministrul industriei si resurselor, dl Dan Ioan Popescu, a aratat ca sectorul minier este una dintre ramurile industriale ce va inregistra o adevarata expansiune, fiind una dintre componentele de baza ale strategiei energetice nationale. In conditiile in care societatile din industria extractiva miniera sunt ingropate practic sub povara datoriilor -istorice-, sansele ca aceste unitati sa inregistreze performante economice reprezinta un deziderat greu de atins. CNH este un caz aparte al economiei romanesti, reusind performanta de a obtine an de an sume importante de la buget pentru derularea activitatii. Aceeasi pozitie de top din punct de vedere al cifrei pierderilor o are si combinatul SIDEX Galati, care a inregistrat anul trecut o pierdere din exploatare de 1.057 miliarde de lei. La sfarsitul anului 2000, valoarea pierderilor acumulate este de 7.774 miliarde de lei.
Companiei Nationale a Huilei (CNH) Petrosani i se percep zilnic penalitati de aproximativ patru miliarde de lei pentru datoriile de peste 4.500 miliarde de lei catre bugetul statului, se arata intr-un raport al Directiei Generale de Finante Publice. Practic, din valoarea totala a datoriilor catre buget, majorarile reprezinta aproape 3.300 miliarde de lei, se evidentiaza in raportul Finantelor. In aceste conditii, nu este de mirare ca, la ora actuala, datoriile CNH depasesc de zece ori patrimoniul acestei societati. -Din totalul obligatiilor de plata ale CNH Petrosani, de 12.239 miliarde de lei, circa 9.000 miliarde de lei reprezinta majorarile de intarziere-, ne-a declarat dl Gheorghe Cioara, director general al companiei. In aceste conditii, orice program de diminuare a piederilor este sortit esecului, compania fiind sufocata de datoriile uriase facute in cea mai mare parte in perioada de dinainte de aplicarea programului de restructurare in industria miniera. Specialistii din domeniu au atras atentia in repetate randuri ca in acest domeniu nu se vor putea inregistra progrese semnificative in directia imbunatatirii performantelor economice daca nu se gaseste o rezolvare a problemei costurilor -istorice-. Ministrul industriei si resurselor, dl Dan Ioan Popescu, a anuntat ca una dintre prioritatile politicii industriale este dezvoltarea sectorului minier, in contextul in care strategia energetica prevede cresterea ponderii productiei de energie pe carbune. Conform declaratiilor reprezentantilor MIR, restructurarea sectorului minier va avea ca directie de actiune, pentru acest an, realizarea unui amplu program de retehnologizari si modernizari ale exploatarilor cu activitate de productie. Evident, eficientizarea minelor si, implicit, in perspectiva, reducerea subventiilor nu se pot realiza fara investitii puternice. Directorul general al CNH ne-a declarat ca, in acest an, necesarul de investitii pentru mentinerea in functionare a actualului nivel al capacitatilor este de circa 200 miliarde de lei. -Anul trecut, la capitolul investitiilor din alocatii bugetare am avut prevazute fonduri de 40 miliarde de lei si speram ca, in acest an, suma sa se dubleze. In ceea ce priveste subventiile, credem ca acestea vor fi macar la nivelul anului trecut, adica circa 600 miliarde de lei-, a precizat dl Gheorghe Cioara. Domnia-sa a precizat ca la nivelul societatii continua sa se deruleze programul de reducere a pierderilor din exploatare, tinta finala fiind atingerea unui nivel al cheltuielilor la 1.000 de lei productie-marfa de 1.400 de lei. Toate aceste eforturi sunt laudabile, numai ca, asa cum au recunoscut chiar reprezentantii ministerului, sumele pe care bugetul le poate asigura pentru retehnologizarea si modernizarea minelor sunt insuficiente, iar pierderile uriase ce greveaza bugetele companiilor din industria miniera aproape ca anuleaza orice actiune de redresare a acestora. Intrebarea fireasca in aceste conditii este daca eforturile MIR de a transforma activitatea de extractie miniera intr-una performanta vor avea rezultatele scontate sau vor prelungi agonia companiilor miniere, care vor continua sa acumuleze datorii. Cu atat mai mult, cu cat sectorul extractiv minier dispune de o baza de materii prime cu caracteristici calitative scazute si, in general, cu conditii geo-miniere dificile, care determina costuri ridicate de valorificare. Huila din Valea Jiului are o putere calorica de 3.750 kcal/kg fata de 5.500 kcal/kg in alte tari.
In perioada 1990-1998, in industria miniera au fost ingropate peste patru miliarde de dolari. Dintre acestea, aproape doua miliarde de dolari reprezinta subventiile si pierderile din exploatare ale fostei Regii Autonome a Huilei Petrosani. Specialistii din domeniu apreciaza ca, daca nu s-ar fi realizat programul de restructurare din 1997, pierderile totale inregistrate de companie ar fi fost de doua ori mai mari. Activitatea de exploatare miniera din Valea Jiului a reprezentat Nodul Gordian al reformei acestei industrii, cunoscut fiind faptul ca fosta Regie a Huilei era la loc de frunte in lista companiilor miniere, atat in ceea ce priveste valoarea pierderilor, cat si a subventiilor. Valea Jiului a fost cel mai sensibil si, in acelasi timp, puternic focar de opozitie al restructurarii industriei miniere, aici inregistrandu-se cele mai ample miscari de protest. In perioada 1997-2000 au fost disponibilizati, in Valea Jiului, 20.814 mineri, numarul celor ramasi la Compania Huilei ajungand, in prezent, la 18.300 de angajati.
