Incepand cu luna ianuarie a anului in curs, a demarat o vasta campanie la nivel national de identificare si combatere a cazurilor de munca la negru, campanie coordonata de Mariana Basuc, inspector general de stat in cadrul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale. In Bucuresti si in judetul Ilfov, controalele au fost directionate in special spre complexele angro din apropierea Capitalei, cunoscute ca -centre- de munca la negru. -Luate in ansamblu, firmele care au standuri inchiriate in astfel de complexuri pagubesc statul cu miliarde de lei lunar, reprezentand CAS si alte taxe si impozite aferente angajarilor cu forme legale-, ne-a declarat Ovidiu Paunescu, director adjunct in cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca al Judetului Ilfov.
Record de amenzi la Prisma – Corbeanca
In cadrul controalelor efectuate in complexurile Doraly, Prisma si in comuna Voluntari, amenzile acordate pentru incalcarea prevederilor legislatiei muncii au depasit 1,5 miliarde de lei, recordul de amenzi fiind stabilit in urma controlului efectuat in urma cu o saptamana la Complexul -Prisma- Corbeanca, unde s-au aplicat amenzi in suma de 730 milioane de lei. -Nu am reusit sa controlam decat 42 de societati, la unele dintre acestea confruntandu-ne cu violenta verbala a agentilor comerciali, situatie care ne-a determinat sa cerem sprijinul Politiei. Pentru astfel de operatiuni este necesar un numar mare de inspectori, deoarece imediat ce suntem ?çlocalizati?ê, cei care se simt cu musca pe caciula ori trag obloanele si pun placute de inventar, cum s-a intamplat in timpul controlului la Doraly, ori ii trimit afara din complex pe cei care lucreaza la ei fara forme legale de angajare-, spune Ionut Barbu, inspector-sef al judetului Ilfov. Acestea sunt o parte din cauzele pentru care nu pot fi cuantificate, ci doar apreciate, de catre inspectorii din Ilfov, sumele reprezentand evaziune fiscala prin munca -la negru-, la cateva miliarde de lei lunar.
Principalii pagubiti sunt statul si angajatii fara acte in regula
Munca -la negru- nu ar fi posibila daca nu ar exista acordul tacit al celor doua parti -contractante-. Teoretic, daca salariatul nu ar accepta sa lucreze fara forme legale, nici angajatorul nu ar putea incalca prevederile legislatiei. Dar o astfel de situatie ramane numai in plan teoretic. Practic, angajatorul urmareste sa-si rotunjeasca veniturile cu cele constituite din darile cuvenite statului, recurgand la santajul pe care-l exercita asupra angajatului: -Ca sa iti dau o suma de bani, eu de fapt platesc dublu, cealalta jumatate trebuie sa o dau la stat. Nu este nici in interesul tau ca eu sa-ti dau numai doua milioane si la stat sa dau inca pe atat. Asa ca mai bine iti dau doua milioane si jumatate din mana-. Ionut Barbu apreciaza ca astfel de intelegeri au doua dimensiuni majore, una economica si alta sociala: -Pe de o parte, este un act clar de evaziune fiscala, care aduce grave prejudicii bugetului de stat. Pe de alta parte, astfel de asa-zise conventii nu confera angajatului nici un drept, nici la asistenta medicala gratuita, mai ales in cazurile grave, de accidente de munca. Aceasta lasand la o parte faptul ca perioada muncita -la negru- nu se constituie in vechime in carnetul de munca, pentru a fi luata in calcul la intocmirea dosarului de pensionare.
Cele mai multe victime se incadreaza in limitele de varsta
Ingrijorator este faptul ca munca -la negru- este practicata de limitele de varsta, inferioare si superioare. Persoane care fie ca nu au vechime si toata lumea evita sa-i angajeze, ori sunt la sfarsitul activitatii profesionale si, deoarece au varste inaintate, angajatorul are senzatia ca nu mai pot presta o activitate la nivelul banilor pe care ar trebui sa-i plateasca in situatia unei angajari in conditiile legii. Aceste doua categorii de varsta, pana in 20 de ani si dupa 50 de ani, au cea mai mare pondere in randul celor care cad victime angajarilor pe baza de intelegeri verbale. -Plus cei care beneficiaza de ajutor de somaj si practica aceasta munca pentru a-si rotunji veniturile-, spune Ovidiu Paunescu.
