Fluctuatiile inregistrate de volumul productiei de bunuri de folosinta indelungata, preturile de consum si cifrele de afaceri realizate in acest sector al industriei, evidentiate de Institutul National de Statistica, conduc la o concluzie cat se poate de clara: nici explozia creditelor de consum, nici cresterea exponentiala a importurilor nu au afectat in mod semnificativ productia autohtona de frigidere, congelatoare, televizoare, aragazuri, masini de spalat si celelalte bunuri din aceasta categorie. Astfel ca teoriile alarmiste emise cu diverse ocazii atat de catre Fondul Monetar International, cat si de oficialii BNR au fost contrazise (inca o data) de realitatea cifrelor, romanii continuand sa cumpere, in rate sau nu, produsele autohtone. De asemenea, impunerea unor conditii noi de creditare, calificate de catre unii bancheri ca fiind -drastice-, nu a avut nici efecte pozitive, dar nici neaparat negative asupra evolutiei firesti a acestor indicatori. Spre exemplu, in perioada mai 2003-mai 2004, atat dinamica productiei, cat si a cifrei de afaceri realizate in sectorul bunurilor de folosinta indelungata si-au urmat cursul -traditional-, inregistrand obisnuitele maxime si minime specifice perioadelor din an.
Cele mai scazute cifre ale productiei s-au inregistrat in lunile august si decembrie ale anului trecut, fiind urmate la scurt timp de cresteri spectaculoase, in septembrie 2003, respectiv ianuarie-martie 2004 (vezi si graficul alaturat). Aceste evolutii nu sunt insa datorate nici masurilor impuse de FMI, nici normelor BNR, ci pur si simplu modului de viata si ritmului in care romanii isi cheltuiesc banii. Nu trebuie sa fii mare analist ca sa observi ca in iulie si august oamenii isi consuma bugetele pentru concedii, iar in decembrie pentru sarbatorile de iarna, lasand investitiile in bunuri de folosinta indelungata pentru perioadele ulterioare.
Preturile au crescut constant
Interesant este ca, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica, preturile acestor bunuri produse in Romania au crescut lent, dar sigur, pe masura cererii inregistrate pe piata. De exemplu, in luna martie 2004 s-a consemnat un varf al comenzilor noi (de 4.103 miliarde de lei) care a determinat o crestere cu 2,2% a preturilor in aprilie fata de martie si cu 13,3% fata de aceeasi luna din anul precedent. Iar in aprilie 2004, cand comenzile noi s-au situat in jurul valorii de 3.789 miliarde de lei, cresterile de pret au fost de 13,2% in comparatie cu aceeasi luna a anului precedent. De altfel, asemenea evolutii s-au evidentiat in toate lunile din perioada analizata (mai 2003-mai 2004), contrazicand – daca mai era nevoie – supozitiile alarmiste ale finantistilor, potrivit carora producatorii de electrocasnice din tara noastra ar avea de suferit din cauza importurilor incurajate de creditele de consum.
August si decembrie, nefaste pentru cifrele de afaceri
Volumul cifrei de afaceri a inregistrat, la randul sau, evolutii care nu prea se potrivesc cu parerile oficialilor: vanzarile au crescut de la luna la luna, cu doar doua exceptii, pe care le consideram firesti. In august, televizorul, aspiratorul sau aragazul sunt mai putin cautate decat un sejur la munte sau la mare, iar in decembrie, frigiderul si congelatorul nu intra in randul prioritatilor la fel de usor precum sarmalele, caltabosul, tulburelul sau cadourile sarbatorilor… Fapt ce se reflecta, de altfel, in statisticile care evidentiaza adevarate sincope ale cifrelor de afaceri in aceste doua luni. Ele sunt urmate insa de reveniri spectaculoase, vanzarile inregistrand cresteri de peste 20% in septembrie 2003 atat fata de august, cat si fata de aceeasi luna a anului anterior.
Putem spune, asadar, ca obiceiurile romanilor – adesea ignorate de catre diversi specialisti in analizele lor – influenteaza piata, productia si vanzarile (nu doar in cazul bunurilor de folosinta indelungata) mult mai eficient decat predictiile si strategiile sectoriale elaborate de catre finantisti, fie ei alogeni sau autohtoni. Speculatiile lor nici n-au stricat, nici n-au dres situatia industriei romanesti de electrocasnice, ca de altfel nici a altor ramuri ale economiei.
CASETA
Povestea importurilor de electrocasnice si a deficitului de cont curent
Pentru dezechilibrul inregistrat in balanta de plati la sfarsitul anului 2003 a fost invinuit creditul de consum. In consecinta, banca centrala a introdus in urma cu sase luni masuri de limitare a acestui tip de imprumuturi. Datele INS demonstreaza insa ca preferintele romanilor pentru aparatura electrocasnica romaneasca, chiar daca au inregistrat variatii, nu au confirmat teza potrivit careia importurile de bunuri de folosinta indelungata din import ar fi afectat deficitul de cont curent. In luna mai 2004, finantarile acordate de banci firmelor si populatiei au avansat cu 2,1% (1,8% in termeni reali), pana la 340.100 miliarde de lei. Soldul imprumuturilor in lei a coborat insa cu 0,3%, evolutie compensata prin majorarea cu 4% a creditelor in valuta. In perioada 31 mai 2003-31 mai 2004, creditul neguvernamental a crescut cu 56,9% (39,7% in termeni reali), pe seama majorarii cu 63,7% a componentei in lei (45,8% in termeni reali) si cu 52,2% a componentei in valuta.
