Printr-un proiect de ordonanata de urgenta aprobat ieri in sedinta de guvern, statul, prin Ministerul Finantelor Publice, va prelua o parte din riscurile financiare ale celor care doresc sa acceseze fonduri prin Programul SAPARD. O parte din -povara- cofinantarii acestor proiecte va fi impartita intre beneficiar si statul roman. Astfel, prin acest act normativ, care face posibila garantarea creditelor necesare confinantarii cu investitia realizata prin proiectul SAPARD, autoritatile spera ca rata de absorbtie a fondurilor va creste cu peste 50%, incepand cu luna septembrie a acestui an. Ordonanta de urgenta va intra in vigoare imediat, neavand nevoie de norme de aplicare, reprezentantii Agentiei SAPARD anuntand ca procedurile de accedere la un asemenea tip de cofinantare vor fi elaborate pana saptamana viitoare.
Proiectul, initiat de Ministerul Finantelor Publice si de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, stabileste ca potentialii beneficiari ai Programului SAPARD pot sa acceseze creditele necesare cofinantarii cu 50% a proiectului, garantand chiar cu investitia realizata prin acest proiect. -Bancile cred ca sunt fericite ca urmare a aparitiei acestui act normativ-, a opinat Rodica Matei, director in cadrul Directiei de Dezvoltare Rurala din cadrul Ministerului Agriculturii, la Targul National de proiecte de finantare si idei de afaceri pentru agricultura ecologica, industrie alimentara si servicii conexe Profinn.
Absorbtia va creste cu 50%
Cum va functiona acest sistem, ne-a explicat Dan Gherghelas, director general adjunct in cadrul Agentiei SAPARD. Practic, spune Gherghelas, creditele accesate pentru cofinantarea de catre beneficiarii Programului SAPARD vor fi garantate cu sume din Fondul National de Preaderare, fond alimentat de Ministerul Finantelor Publice – ordonantorul principal de credite, cu sume de la bugetul de stat. Efortul financiar va fi resimtit abia din 2007, cand vor deveni scadente primele credite accesate cu astfel de garantii.
Proiectul de act normativ este rezultatul unor semnale foarte clare venite din teritoriu, mai ales din partea unor potentiali beneficiari care nu au fonduri suficiente pentru cofinantare. Oficialii din cadrul Agentiei SAPARD spera ca, din luna septembrie, numarul de proiecte va creste cu 50%, o crestere similara inregistrandu-se si in cazul absorbtiei fondurilor.
Conform datelor statistice date publicitatii de reprezentantii Agentiei SAPARD, pana la data de 23 iunie, au fost angajate 627,5 milioane de euro din fondurile SAPARD, fiind 1.409 beneficiari si 470 de investitii finalizate. Mai trebuie cheltuite aproape 900 milioane de euro, pana in 2007. Masura va putea fi aplicata atat proiectelor private, cat si celor publice, acest lucru urmand sa fie stabilit prin procedurile care vor fi facute publice saptamana viitoare.
Statul devine creditor chirografar
-Nu vreau sa se creada ca beneficiarul va fi scutit de griji, ca statul preia riscurile lui. Executarea silita va functiona in cazul nerambursarii creditelor obtinute cu astfel de garantii, ca si in cazul tuturor creditelor-, a mai precizat Gherghelas. Astfel, daca Agentia SAPARD va constata intarzieri in plata ratelor, creantele vor deveni bugetare si se vor recupera conform Ordonantei 79/2003, privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator.
Dupa primele 15 zile vor fi trimise notificari beneficiarului creditului, dupa care, dupa alte 15 zile, daca acesta nu vireaza rata datorata, se va reveni cu o noua notificare, moment din care se vor calcula datoriile si penalizarile aferente. Daca nici dupa acest demers banii nu se vor regasi in contul beneficiarului, este sesizata Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), care demareaza procedura de executare silita. Un astfel de debit se prescrie in cinci ani, iar ANAF poate pune sechestru pe active, conturi etc. La doi ani dupa contractarea creditului si nerambursarea lui, deci dupa inregistarea lui ca debit, Comisia Europeana deduce contravaloarea lui din banii care vin de la Bruxelles.
Practic, cu sumele inregistrate ca debit se diminueaza suma totala alocata de Comisia Europeana, care reprezinta 75% din alocatia bugetara aferenta Programului SAPARD. Aceste fonduri sunt, ulterior, acoperite de la bugetul de stat, de unde rezulta efortul financiar care va fi resimtit din 2007. Bancile care acorda credite vor fi creditori de gradul I, in timp ce statul va deveni creditor chirografar, adica printre cei care se vor inscrie la masa credala dupa ce isi vor recupera creantele creditorii cu garantii reale.