Masurile restrictive impuse de banca centrala in ultimii doi ani pentru a limita creditul in valuta au inceput sa aiba succesul asteptat. Pentru prima oara incepand din 2004, datele privind comportamentul financiar al populatiei consemneaza o scadere a creditului ipotecar. Si creditul de consum in valuta a dat un pas inapoi, fiind la a doua cadere dupa decembrie 2005. Exprimate in lei, creditele de consum in valuta au scazut, in februarie, de la 4,92 miliarde RON la 4,82 miliarde RON, iar cele ipotecare – de la 4,58 miliarde RON la 4,46 miliarde RON.
-Ne asteptam la o stagnare si chiar la o scadere a creditului in valuta, pe fondul mentinerii restrictiilor bancii centrale si a scaderii dobanzilor la creditele in lei-, ne-a declarat presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea. Pe de alta parte, analistii apreciaza ca trebuie luat in calcul si faptul ca imprumuturile in moneda nationala au un cost mai mare din cauza inflatiei ridicate din tara noastra, dar si a unei volatilitati substantiale a dobanzilor din piata monetara romaneasca.
BNR lasa loc pentru noi restrictii
Mediul bancar preconizeaza o relaxare a politicii monetare, in prag de aderare. -Apropierea aderarii la Uniunea Europeana va grabi luarea unei decizii a Bancii Nationale a Romaniei (BNR) privind relaxarea politicii monetare. Nu putem astepta sfarsitul lui 2006 pentru a relaxa totul dintr-o data-, a subliniat presedintele ARB. Din perspectiva mediului bancar, aceasta este o posibila interpretare a ultimelor decizii luate de Consiliul de Administratie al BNR. Cu toate acestea, reprezentantii BNR nu exclud noi masuri restrictive. -In conditiile in care, in tara noastra, ne confruntam cu un decalaj puternic intre o cerere de consum foarte mare si o oferta interna foarte restransa, si atata timp cat nu exista o tendinta de crestere a ofertei interne, banca centrala este nevoita sa restrictioneze cererea de consum-, ne-a declarat consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu (foto). Potrivit domniei sale, acest tip de interventie reprezinta o solutie pentru o criza, si nu pentru o economie: -Pentru economie, solutia ar fi sa se lucreze in sensul schimbarii ofertei, de la calitate la performanta-.
Strategia BNR
Pentru a stimula intermedierea in moneda nationala, banca centrala a aplicat, in august 2004, o rata de 30% a rezervelor minime obligatorii, dar numai la depozitele in valuta. La sfarsitul aceluiasi an, in perspectiva liberalizarii contului de capital, BNR continua reducerea dobanzii de interventie, ajungand pana la nivelul de 17%. In ianuarie 2005, dobanda de interventie continua sa scada, iar bancile sunt obligate sa afiseze costul real al creditelor de consum prin intermediul dobanzii anuale efective (DAE). Luna urmatoare, BNR extinde rata rezervei minime obligatorii de 30% asupra pasivelor in valuta cu maturitate mai mare de doi ani, in speranta temperarii creditului in valuta, iar in iulie aplica rata de 30% asupra tuturor pasivelor in valuta. In acelasi timp, rata rezervelor minine pentru pasivele in lei scade de la 18% la 16%, in incercarea de a face mai atractive creditele in lei. Din cauza ca ritmul de crestere a creditelor in valuta nu incetineste, banca centrala ia o noua masura in septembrie: bancile au voie sa acorde credite in valuta pana la un plafon de maximum trei ori fondurile proprii. Simultan, dobanda de interventie este coborata la 7,5%. In decembrie 2005, rata rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta urca la 35%, iar in februarie 2006 are loc o noua majorare a rezervelor obligatorii pentru valuta, la 40%. Totodata, BNR majoreaza si dobanda de interventie la 8,5%, ca sa mentina o traiectorie descendenta a inflatiei.
