Palatul Victoria a fost ieri scena unor noi discutii intre reprezentantii Fondului Monetar International si conducerea guvernului. Nici in urma acestor discutii, Neven Mates, negociator-sef al FMI pentru Romania, si premierul Adrian Nastase nu s-au pus de acord asupra dimensiunii pe care ar trebui sa o aiba creditul neguvernamental. Mai mult, Mates a adus pentru prima data in discutie aplicarea unor -masuri corective-, problema principala semnalata de reprezentantii FMI fiind cea a cresterii salariilor in societatile de stat si a veniturilor populatiei, in general, crestere care – in opinia oficialului FMI – -nu este sustinuta de o deplasare in acelasi sens a productivitatii economice-. Dimensiunea creditului neguvernamental, de fapt cresterea rapida a creditelor acordate sectorului privat, a fost -sanctionata- de Mates, dar sustinuta de premierul Nastase – care a recunoscut ca, in acest segment al discutiilor, exista -o usoara diferenta de idei- intre cele doua tabere.
In plus, Nastase a precizat ca, in vederea semnarii pe 8 octombrie a acordului stand-by cu FMI, dar si a respectarii prevederilor acestui acord, se va renunta definitiv la asa numita formula -stop and go-. -Adica la variante in care facem eforturi pe o perioada de timp, dupa care ne relaxam, venim din nou la punctul de plecare si reincepem aceste eforturi ciclice. O astfel de politica nu mai poate fi dusa, nici chiar in anii electorali-, a anticipat Nastase.
Pana una-alta, Mates vrea -masuri corective-
Neven Mates a sanctionat din start majorarea deficitului de cont curent, mai ales in cel de-al doilea trimestru al acestui an. -Cresterea veniturilor populatiei a fost sustinuta si a ajuns la 9%-, a declarat Mates, mult mai rapida decat cresterea productivitatii, dupa cum a sustinut negociatorul. Reprezentantii FMI au mai semnalat cresterea pierderilor din sistemul energetic si o -crestere foarte rapida a creditelor acordate sectorului privat-.
In conditiile in care, comparativ cu anul trecut, cererea externa a scazut considerabil, Neven Mates sustine ca vor creste riscurile economiei romanesti, pe care a caracterizat-o ca fiind una -deschisa si mica-.
-Credem ca este nevoie de anumite masuri corective care trebuie sa fie luate pentru indeplinirea tintei pentru septembrie. In urmatoarele cateva saptamani sau zile ne asteptam sa ajungem la un acord cu guvernul vizavi de aceste masuri. De asemenea, am convenit cu guvernul cateva actiuni pentru ducerea la bun sfarsit a urmatoarei evaluari. Si cred ca este esential ca rata colectarii veniturilor sa nu se inrautateasca inainte de urmatoarea sedinta a conducerii FMI. Ne asteptam ca, pe 8 octombrie, board-ul FMI sa ia o decizie favorabila in acest sens-, a declarat Mates.
Pornind de la abordarea cresterii creditului neguvernamental si a deficitului bugetar in ansamblu, premierul Nastase a declarat ca intre reprezentantii FMI si cei ai guvernului exista -o usoara diferenta de vederi-. Asta mai ales in contextul in care, spune premierul, Romania a dovedit ca poate conta pe stabilitatea macroeconomica. -Este nevoie, de la acest punct, sa ne concentram mult mai mult pe dezvoltarea bazata pe investitii. De aici, nevoia unui deficit bugetar mai ridicat, care sa nu mearga spre consum si care sa insemne un procent important de investitii, permitand o crestere economica solida, care sa duca Romania mai aproape de tarile europene dezvoltate-, a apreciat primul-ministru.
FMI se bazeaza pe evaluarile Bancii Mondiale
Reprezentantii FMI au initiat deja discutii preliminare pentru politicile din 2004. Problema fiscala, sustine Neven Mates, este critica pentru anul viitor. -Pe de o parte, guvernul intentioneaza sa initieze cateva programe importante de infrastructura, pe de alta parte, trebuie sa avem de-a face cu aceste constrangeri externe pe care le-am mentionat, intr-un mediu international putin mai instabil, mai slab si cu presiunea pe care o comporta deficitul contului curent. Aceste doua aspecte trebuie sa fie reconciliate. Ar trebui aplicate masuri care sa imbunatateasca profitabilitatea intreprinderilor de stat. In octombrie, o sa continuam discutiile impreuna cu guvernul, pentru a vedea posibilitatile de a organiza un pachet unitar-, a mai precizat Mates.
Desi guvernul nu a optat pentru varianta sugerata de FMI pentru privatizarea SNP Petrom (vanzarea a 51% din actiuni), negociatorul-sef pentru Romania a declarat ca se bazeaza pe evaluarile Bancii Mondiale care a recomandat sa nu se grabeasca lucrurile in ceea ce priveste privatizarea acestei societati nationale.
