Creditul neguvernamental ar putea creste, pana la finele anului 2006, cu peste 100%, considera presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea, desi reprezentantii Bancii Nationale a Romaniei acorda acestei majorari o pondere de doar 30%.
Pe fundalul unei cresteri vertiginoase a puterii de cumparare de care dispune populatia Romaniei, cu preponderenta cea din mediul urban, creditele neguvernamentale reprezinta componenta cea mai dinamica a pietei de creditare. In aceste conditii, o majorare consistenta a consumului nu va lua pe nepregatite comunitatea bancara, al carei principal atribut este maleabilitatea la conditiile socio-economice ale climatului in care isi desfasoara activitatea.
-Noi consideram acest lucru pozitiv. Probabil ca banca centrala nu va avea aceeasi parere si va incerca sa restrictioneze acest fel de creditare. In final, va castiga consumatorul, care ani de zile nu a putut cumpara in rate-, a declarat Radu Gratian Ghetea. El a avertizat ca mentinerea restrictiilor la creditare va dezavantaja sistemul bancar romanesc in fata concurentei foarte puternice din statele vecine, precum Bulgaria si Ungaria. -Concurenta puternica pune sistemul bancar intr-un unghi negativ. Sunt convins ca BNR realizeaza acest lucru-, a mai spus reprezentantul ARB.
BNR justifica restrictiile
Pe de alta parte, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a reafirmat ca prognoza bancii centrale privind limitarea vitezei de crestere a creditului neguvernamental in 2006 la 30% trebuie privita prin prisma obiectivelor de reducere a inflatiei, care impun continuarea unei politici monetare restrictive.
Potrivit lui Georgescu, in primul trimestru al acestui an, creditele ipotecare au consemnat o crestere de numai 1%, dar trebuie avut in vedere faptul ca evolutia din primele luni ale anului este ciclic mai modesta. Astfel, soldul creditelor ipotecare a avansat, anul trecut, cu 45%, desi in primele trei luni a avut chiar un usor recul.
Oficialul BNR a precizat ca gradul de indatorare la banci a crescut direct proportional cu averea neta a populatiei, insa avertizeaza ca aceasta valoare trebuie apreciata cu prudenta, din cauza lichiditatii scazute a valorilor imobiliare.
Totodata, el este de acord ca puterea de cumparare a populatiei va continua sa creasca, odata cu investitiile in bunuri de folosinta indelungata, determinand un veritabil principiu al dominoului: -Astfel, ne vom confrunta in continuare cu o cerere mare pe piata imobiliara, sustinuta si de credite, ceea ce afecteaza consistent nivelul preturilor-.
Suprematia creditelor pe termen lung
Ascensiunea puternica a creditului destinat populatiei porneste de la o pondere de 0,7% din PIB in 2001 pana la 7,4% in 2005. 77,3% din romanii care au accesat un credit destineaza suma catre bunuri de consum, in timp ce doar 22,7% acceseaza un credit imobiliar. Comparativ cu statele vest-europene, raportul este invers, intrucat occidentalii si-au satisfacut deja nevoile de consum.
In ceea ce priveste evolutia pe scadente, creditarea pe termen lung a crescut vertiginos, cu 136,6% in perioada martie 2005-martie 2006, fata de aceeasi perioada a anului precendent, spre deosebire de cea pe termen mediu si scurt, de 16,1%, respectiv 23,6%. Aceasta discrepanta a perioadelor de creditare se datoreaza, pe de o parte, increderii bancilor in posibilitatea de returnare a clientilor si, pe de alta parte, consolidarii resurselor pe termen mediu si lung ale bancilor comerciale.
