In mijlocul negocierilor purtate la Bucuresti cu echipa de negociatori a Fondului Monetar International, in vederea semnarii noului acord de tip precautionary stand-by, previziunile economice facute de autoritatile romane pentru anul viitor sunt declarate a fi lipsite de realitate. Una dintre vocile cele mai critice la adresa tintelor economice propuse de puterea de la Bucuresti este cea a analistilor Institutului de Studii Economice Internationale de la Viena (WIIW).
Potrivit unui raport dat recent publicitatii de celebrul institut economic, cresterea economica a Romaniei, luata in calcul atat pentru acest an, cat si pentru cea de anul viitor, va fi mai mica decat nivelurile prezentate de chiar ministrul de finante, Mihai Tanasescu.
Procente -supralicitate- pentru marele public
Spre deosebire de datele oferite opiniei publice de Ministerul Finantelor, ale carui estimari arata un -avans- al Produsului Intern Brut de 4,8% in acest an si de 5,5% pentru anul 2004, analizele efectuate de specialistii Institutului vienez de Studii Economice Internationale aprecieaza ca Romania va avea o crestere economica ce se va majora cu doar 4,2% in acest an si cu doar 4,5% anul viitor.
Initial, estimarile Cabinetului Nastase situasera cresterea PIB din acest an la un nivel de 5,2%, dar, la sfarsitul lunii august, executivul a revizuit tinta, la un prag de 4,8%, din cauza secetei prelungite si a nivelului scazut al productiei agricole. Referitor la aceasta controversa a cifrelor, analistul economic Ilie Serbanescu a precizat ca -tare as fi mai degraba de acord cu calculele facute de specialistii institutului vienez. Si asta pentru ca, in privinta cresterii economice de pana acum, Romania s-a bazat intr-un procent de cel putin 50% numai pe arierate. Asa ca ne dam lesne seama ca aici este vorba mai degraba despre o cheltuiala, decat despre o crestere economica-.
In cadrul discutiilor de la comisiile parlamentare de buget-finante, ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, precizase ca bugetul pentru anul 2004 va avea -bani mai multi pentru domenii importante ale economiei- si ca acesta va fi un instrument catre consolidarea cresterii economice si a imbunatatirii conditiilor sociale. Seful finantelor a precizat in fata parlamentarilor ca procesul de crestere economica de 5,5% va fi bazat pe intensificarea activitatii in industrie, constructii si in sectorul tertiar, pe o majorare a formarii brute de capital mixt cu 13% si pe un deficit al balantei externe de sub 5% din PIB.
Deficitul contului curent, in talerul indoielii
Prognozele analistilor WIIW difera de cele luate in calcul de Bucuresti si in ceea ce priveste deficitul de cont curent al balantei de plati. Astfel, deficitul contului curent se va ridica la 2,8 miliarde de dolari, reprezentand 5,1% din Produsul Intern Brut, si se va mentine la acest nivel si anul viitor. La inceputul acestui an, executivul a anuntat ca obiectivul privind deficitul de cont curent este de 4,5% din PIB. In urma evolutiilor nefavorabile din primul semestru, guvernul a modificat tinta la 4,8% din PIB. -Cheia deslusirii lucrurilor este anul 2004, pentru ca o scadere drastica a inflatiei, de la 14,5% la un nivel de 9% in 2004, va obliga guvernul, in vederea obtinerii unui nivel durabil al inflatiei, sa aplice o politica mai ferma a constrangerilor bugetare. Guvernul va avea de ales intre controlarea procesului de dezinflatie si cel al deficitului de cont curent. Este posibil ca prognozele luate in calcul de guvern sa fie atinse, si asta numai daca recolta agricola 2003-2004 va fi mai buna si daca partenerii comerciali ai Romaniei isi vor reveni din perioada de recesiune, in asa fel incat exporturile sa impinga economia. Mai degraba, mai realist ar fi fost daca puterea s-ar fi gandit la o crestere economica de doar 5%, dar, repet, cheia este dezinflatia-, a precizat analistul economic Daniel Daianu. Atat reprezentantii Fondului Monetar International, cat si oficialii de la Bucuresti au afirmat ca limita superioara de sustenabilitate a deficitului de cont curent este de 5% din PIB, in conditiile in care investitiile straine directe acopera doar circa 50% din acest nivel. Pe de alta parte, raportul institutului economic din Viena precizeaza ca deficitul bugetar pare ca va atinge previziunile guvernului, de 3% din PIB pentru anul viitor.
