Cresterea economiei romanesti, tot mai dependenta de cererea interna

Politica fiscala a Romaniei trebuie sa fie mai restrictiva si sa includa masuri de consolidare a performantelor financiare ale companiilor publice, se arata in raportul semestrial al Fondului Monetar International referitor la perspectivele economiei globale.

In Romania, care a adoptat o pozitie ezitanta in privinta reformelor si a stabilitatii macroeconomice in ultimii ani, cresterea economica a devenit din ce in ce mai dependenta de cererea interna, insotita de o majorare semnificativa a deficitului contului curent.

O importanta esentiala o are, in opinia Fondului, revigorarea procesului de reforma, inclusiv prin intermediul accelerarii privatizatii si al ameliorarii procesului de guvernare.

FMI prevede ca Produsul Intern Brut real al Romaniei va creste cu 4,1% in 2001, respectiv cu 4,5% in 2002, rata medie a inflatiei va atinge 33,8% in acest an si 26% in cel urmator, iar balanta de cont curent va inregistra un deficit de 6% in 2001, respectiv de 5,5% in 2002.

Intr-un alt stat al Europei de Sud-Est, Bulgaria, expansiunea a fost sustinuta de politicile macroeconomice sanatoase, desi deteriorarea conjuncturii in Europa si criza din Turcia au inceput sa afecteze veniturile obtinute din exporturi.

In Iugoslavia, care trebuie sa faca fata unui enorm proces de reconstructie si uriaselor datorii externe, noul guvern a actionat cu o rapiditate si o hotarare remarcabile pentru a formula si a incepe implementarea unui program ambitios de stabilizare si reforma, apreciaza FMI. Politicile macroeconomice sunt axate pe reducerea inflatiei, prin restrangerea expansiunii creditelor, concomitent cu marirea dependentei de sursele financiare neinflationiste, precum asistenta externa si veniturile din privatizare. Toate acestea sunt acompaniate de reforme structurale extensive. Totusi, Iugoslavia mai trebuie sa depuna numeroase eforturi, astfel incat este esentiala mentinerea ritmului actual al reformelor, inclusiv prin sprijinul comunitatii internationale.

In Polonia, FMI intrevede necesitatea unor noi reduceri ale dobanzilor, iar bugetul pe anul viitor trebuie sa evite noi angajamente de cheltuieli si scutiri fiscale, pentru a preveni aparitia unor dezechilibre si a relua progresul catre consolidarea fiscala pe termen mediu.

Spre deosebire de Polonia, in Ungaria, expansiunea continua sa fie solida. Recenta largire a coridorului de tranzactionare a monedei nationale faciliteaza aplicarea unei politici monetare mai stricte, dar trebuie sustinuta de o politica fiscala adecvata.

Cererea si activitatea din Republica Ceha au ramas puternice in primul trimestru, dar au inceput sa dea semne de scadere ulterior.

Pe termen mediu, toate statele se vor confrunta cu dificultati fiscale legate de imbatranirea populatiei, de impozitele ridicate pe piata muncii si de cheltuielile implicate de aderarea la Uniunea Europeana.

Dupa puternica redresare din anul 2000, statele emergente din Europa vor inregistra un declin al cresterii economice pana la 1,1% in acest an, cauzat in mare parte de scaderea drastica a productiei din Turcia. Cresterea PIB din celelalte state ale regiunii va consemna o reducere moderata, o data cu diminuarea cererii pentru exporturi, determinata de incetinirea expansiunii economice din restul Europei si, mai ales, din Germania.