Cresterea PIB in Romania nu impresioneaza pe nimeni

Cresterea Produsului Intern Brut, mentinerea in limite sustenabile a deficitului fiscal, pregatirea marilor societati de stat pentru privatizare si acordul de principiu al Fondului Monetar International asupra unui imprumut in valoare de 380 milioane de dolari par a indica o redresare a fragilei economii romanesti, insa mai sunt multe de facut, se arata intr-un supliment dedicat Romaniei publicat in editia de ieri a -Financial Times-.

-Exista numeroase semne de crestere incurajatoare-, apreciaza Robert Rekkers, director pentru Romania al ABN Amro. Unul dintre acestea este sporirea numarului de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobila, principalul operator de pe piata romaneasca, Mobifon, inregistrand, potrivit -Financial Times-, 300.000 de noi utilizatori de la inceputul acestui an.

Dupa trei ani de recesiune, la sfarsitul anilor *90, economia romaneasca a inceput sa se redreseze rapid anul trecut, fiind preconizata pentru acest an o majorare de 5% a Produsului Intern Brut, printre cele mai ridicate rate de crestere economica din regiune. In plus, autoritatile de la Bucuresti estimeaza un nivel similar si pentru anul 2002.

Aceste performante sunt insa putin impresionante, daca se ia in considerare faptul ca ele se bazeaza, in principal, pe o majorare a volumului de cheltuieli ale consumatorilor, ca urmare a masurilor de cresteri salariale adoptate de Guvern in primele saptamani de la preluarea atributiilor. Promisiunile electorale au fost, la randul lor, indeplinite si prin suplimentarea subventiilor pentru agricultura si industrie si modificarea regimului taxelor vamale, care a avut ca rezultat incurajarea importurilor.

In opinia ministrului finantelor, Mihai Tanasescu, mentinerea cresterii economice va fi posibila numai in cazul in care va fi accelerat ritmul de derulare a reformelor economice, inclusiv cel al procesului de privatizare a marilor intreprinderi de stat.

-Este important ca rata de crestere macroeconomica sa fie sustinuta de reforme structurale, experienta pe plan international aratand ca, daca acest lucru nu se intampla, ascensiunea economica incetineste, pentru ca, ulterior, sa inceteze-, a declarat Ziad Alahdad, reprezentantul Bancii Mondiale la Bucuresti.

Fragilitatea care caracterizeaza economia Romaniei este evidenta si in datele statistice pentru anul in curs. Volumul exporturilor a crescut puternic in raport cu anul precedent, ca urmare a devalorizarii rapide a monedei nationale si a diminuarii investitiilor in diferite sectoare ale industriei cu productie destinata exportului, cum ar fi industria textila. Dupa o crestere de 10,4% a exporturilor, inregistrata in anul 2000, se preconizeaza un ritm similar si pentru acest an.

Cu toate acestea, importurile s-au dezvoltat intr-un ritm si mai rapid, cu o crestere de aproximativ 13% estimata pentru anul 2001, comparativ cu 12% in anul trecut. Este adevarat ca unele dintre bunurile importate au avut ca destinatie realizarea de investitii in noi capacitati de productie si echipamente, dar o mare parte din aceste marfuri au intrat in tara pentru a satisface sporirea volumului de cheltuieli ale consumatorilor. Deficitul contului curent a urcat de la 3,8% din PIB, anul trecut, la un nivel de 6% estimat pentru acest an.

Contractarea de imprumuturi de catre sectorul public este, insa, din ce in ce mai dificila, din cauza ineficientei societatilor de stat, care planeaza, de altfel, asupra intregii economii. Potrivit Fondului Monetar International, nivelul arieratelor va ajunge sa reprezinte 50% din PIB, in acest an, desemnand o crestere de 5%. In cadrul acestora, cel mai mare aport il au facturile neachitate pentru energie si plata impozitelor.

De asemenea, Guvernul s-a angajat sa aplice politici fiscale mai restrictive. Fondul Monetar International si-a anuntat sprijinul fata de acest program, prin acordul de principiu asupra unui acord stand-by in valoare de 380 milioane de dolari, pe o perioada de 18 luni. Pentru aprobarea finala a acestui imprumut, Cabinetul Nastase trebuie, insa, sa trimita proiectul de buget in Parlament, sa elaboreze o politica salariala drastica, sa majoreze preturile la energie electrica si sa accelereze unele dintre reformele structurale, inclusiv procesul de privatizare.