In urma expertizelor realizate de institutiile abilitate s-a stabilit ca Csibi Istvan, controversatul om de afaceri harghitean, si-a cladit imperiul financiar apeland la cele mai neortodoxe metode. Conturile sale personale au fost ingrosate, de-a lungul timpului, potrivit surselor judiciare, cu ajutorul mai multor societati, care constituiau o adevarata retea. In varful acesteia statea Csibi Istvan care, fie ca era actionar majoritar, fie ca isi exercita controlul indirect prin diverse asocieri cu persoane fizice sau juridice, manuia intreaga -corabie- de la -carma- societatii Neptun Impex Miercurea Ciuc. Aceasta era piesa de baza a lantului, care avea ca obiect de activitate comertul cu ridicata al bauturilor alcoolice. Prin intermediul ei, Csibi Istvan a realizat principalele operatiuni ilegale, care s-au concretizat prin sustragerea de la plata obligatiilor fiscale, precum si prin scoaterea din conturile bancare ale societatilor controlate a unor importante sume de bani. Afacerile au mers in acest stil mult timp, omul de afaceri reusind recordul de a folosi in interes personal 209 miliarde de lei, iar pe de alta parte, de a priva bugetul statului de impozitele si taxele care i se cuveneau. Din raportul intocmit de inspectorii fiscali ai Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), document aflat in acest moment pe masa judecatorilor, reiese intreaga schema a afacerilor pe care Csibi Istvan le-a derulat in ultimii ani.
Pentru a-si trage bani de la SC Neptun Impex SA, fara ca statul sa afle, Csibi Istvan a infiintat trei firme: Poseidon SRL si Colonett SRL, cu sediul in Brasov, si Harconia SRL, avand -cartierul general- in Harghita. Ultima dintre acestea a -emis- catre firma -mama-, Neptun Impex, facturi fiscale a caror valoare totala insuma 209 miliarde de lei. Toate acestea au fost achitate integral. Harconia SRL trebuia insa sa gaseasca o modalitate ingenioasa prin care sa-si plateasca, la randul ei, furnizorii. Astfel, societatea amintita a virat acesti bani in conturile firmelor Poseidon si Colonett, suma care a fost ridicata integral de Varga Jozsef Zsolt, persoana fizica. Acesta era si asociat la Hades Prod Com, o alta firma aflata sub controlul lui Csibi Istvan. Tot acest circuit al marfurilor s-a dovedit insa a fi fictiv, deoarece nici macar o firma dintre toate cele amintite nu a putut fi identificata la sediul social declarat. Doar din aceasta lovitura, societatea si-a diminuat obligatiile de plata catre stat, respectiv TVA si impozit pe profit, cu 77 miliarde de lei. A reiesit, totodata, ca cele 209 miliarde de lei au intrat, exclusiv, in buzunarele lui Csibi Istvan.
-Inginerii- si in afacerile derulate cu firme legale
Neptun SA nu a avut relatii comerciale doar cu societati fictive, ci si cu firme inregistrate legal. Chiar si in acest caz, Csibi Istvan nu s-a putut tine deoparte de -ingineriile financiare-. Anumite cazuri confirma chiar stilul pe care-l folosea omul de afaceri harghitean, sumele cu care acesta a reusit sa se sustraga de la plata catre stat, modalitatile de fraudare fiind de amploare. Un exemplu in acest sens il constituie chiar contractul de inchiriere pe care SC Neptun l-a semnat pentru perioada septembrie 2000-decembrie 2003 cu SC Falca SA. Pentru aceasta, SC Neptun a emis facturi in valoare totala de 40 miliarde de lei, incasand insa efectiv doar 17,5 miliarde de lei. Pentru o parte din diferenta, firma -mama- a -fabricat- si a emis o factura de stornare, de 14,6 miliarde de lei. Astfel, s-a anulat o parte din datoria SC Falca, argumentandu-se cu incapacitatea de plata a clientului. Legea nu permite insa acest lucru, specificand clar procedura care trebuie urmata in cazul unui client incert. Doar din aceasta afacere statul a fost pagubit cu suma de 5,4 miliarde de lei.
O alta afacere derulata intre SC Neptun si SC Falca a constat in livrarea, de catre aceasta din urma, a unei cantitati impresionante de vin. Pentru cele aproximativ 3,3 milioane de sticle s-a platit peste 16,4 miliarde de lei, si aceasta operatiune fiind dubioasa, deoarece Falca nu-si mai desfasoara demult activitatea la sediul social declarat.
-Generosul- Istvan acorda imprumuturi
Istvan a virat catre Neptun Impex, in perioada iulie 2002-decembrie 2003, in doua transe, 8,27 miliarde de lei, reprezentand un credit purtator de dobanda acordat societatii. Banii au plecat insa exact in ziua virarii, sub aceeasi forma, catre SC Hamerock Metall – controlata tot de Csibi Istvan, care detine 99,9% din actiuni prin SC Neptun. In urma primirii fictive a acestui credit, Neptun a inregistrat ilegal, in favoarea afaceristului, cheltuieli de patru miliarde de lei cu dobanzile.
Dar, Csibi Istvan nu a fost singurul finantator al SC Neptun Impex. Firma a primit sub forma de avansuri pentru marfa de la SC Agroind Harghita 5,2 miliarde de lei, din care a restituit mai mult de jumatate, respectiv 2,9 miliarde de lei. Nu reiese de niciunde ca avansurile cu pricina ar fi avut la baza contracte sau comenzi pentru livrari de bunuri sau prestari servicii, dar este o certitudine faptul ca o parte din acesti bani provenea din stimulentele primite de la stat pentru sprijinirea productiei de lapte. SC Neptun a avut relatii comerciale similare si cu o alta firma – SC Harghita. La sfarsitul anului trecut, firma -principala- avea o datorie de 1,4 miliarde de lei, iar sumele care s-au plimbat intre cele doua firme, sub forma de avansuri si restituiri de avansuri, s-au ridicat la 3,6 miliarde de lei.
Varga Joszef Zsolt, omul de incredere
Omul de incredere al lui Csibi Istvan, Varga Joszef, era mandatat sa ridice banii de la banci, in numele societatilor Poseidon si Colonett . Acesta a mai avut insa si alte -sarcini- de realizat. Prin intermediul SC Hades Prod Com, la care acesta era asociat, Varga a emis catre SC Medvaia facturi fiscale de 28 miliarde de lei, reprezentand piese de schimb pentru mijloace fixe. Intrucat Medvaia nu a putut proba legal operatiuile efectuate si nici daca tranzactia a fost reala, toate aceste manevre s-au dovedit a fi fictive. La sediul social declarat in scripte de catre SC Hades Prod Com, nu mai functiona firma in cauza, la adresa cu pricina figurand o persoana fizica. Astfel, firma -de nicaieri- a comercializat bauturi alcoolice distilate, fara a achita in totalitate accizele inscrise in facturile fiscale de aprovizionare cu materii prime, prejudiciul adus statului fiind de peste 4,2 miliarde de lei.
Facturi scutite de TVA pentru casa lui Csibi
SC Rhodos Harghita este o alta firma din reteaua lui Csibi Istvan. Avand ca obiect de activitate lucrarile de constructii, aceasta a ridicat locuinta omului de afaceri harghitean, emitand facturi scutite de TVA si pentru anumite lucrari aditionale, precum piscina, forajul hidrogeologic, drumul de acces sau incalzirea centrala. Pentru toate acestea, firma nu avea insa dreptul legal sa emita acest gen de facturi scutite de TVA. De asemenea, mai multe documente fiscale nu indeplineau toate conditiile care permiteau aplicarea cotei zero de TVA, bugetul statului fiind fraudat cu sapte miliarde de lei.
Costurile investitiilor, umflate artificial
In dorinta de a avea mai putin de platit catre stat, s-a folosit si metoda de -umflare- a costurilor cu investitiile. SC Hamerock Bau a inregistrat astfel in plus la obiectivele realizate, respectiv o cantina si un camin, cheltuieli cu materiale si TVA aferente unei cantitati enorme de otel beton si beton, respectiv 8.607 kg si 153 mc, care nu au fost gasite insa in gestiunea societatii, deci nu au putut fi justificate ca fiind utilizate in procesul de constructie. Mai mult, SC Hamerock Bau a inregistrat cheltuieli cu dobanzile de 4,3 miliarde de lei, suma aferenta imprumutului pe care Csibi Istvan l-a acordat firmei in cauza. Banii nu au fost insa utilizati, ci au fost transferati altor societati din cadrul -cercului-, sub forma de -avans pentru marfa-.
Toate aceste forme de evaziune fiscala au fost completate de inregistrarea anumitor cheltuieli cu materialele, fara documente justificative, utilizarea regimului de amortizare accelerata si vanzarea mijloacelor fixe, fara respectarea obligatiei de a le pastra in patrimoniu o anumita perioada de timp, precum si de inregistrarea de cheltuieli fara a se prezenta contractele de prestari servicii.
