Procesul de asimilare a normelor si reglementarilor europene in agricultura, in vederea aderarii, este in suferinta. Iar activitatea asa-numitei clauze de salvgardare – sperietoarea cu care Uniunea Europeana ameninta Romania pentru a-si face lectiile – ar putea veni din sfera problematicii legate de capitolul agricultura, cu toate ca mai toti analistii estimau ca, daca politic va fi o decizie de amanare, atunci motivatia va fi aleasa din cele doua cele mai vulnerabile domenii in actuala faza: concurenta si justitia. Integrarea in sistemul agricol al Uniunii Europene pune de departe cele mai dificile probleme, care vor atarna ani de zile cel mai greu, ca o piatra de moara, de gatul economiei si societatii romanesti. Numai ca grosul restructurarilor implicate de integrarea in agricultura nu cade in sarcina perioadei actuale, urmand a se concentra dupa intrarea efectiva in Uniunea Europeana. In perioada actuala, accentul este focalizat pe actiuni pregatitoare, de la adoptarea de reglementari legislative si crearea institutiilor de operare si supraveghere la demararea aplicarii si, respectiv, functionarii lor. Ceea ce, evident, este mai usor si mai fezabil decat, de pilda, derularea propriu-zisa, pe baza de programe cu finantari din fonduri europene si cofinantari romanesti, a vastei operatiuni de dezvoltare rurala, prin care se urmareste, pana la un orizont apropiat, sa se gaseasca alte ocupatii in mediul rural celor circa 3 milioane de persoane -indemnate-, eventual -incurajate- financiar sau, pur si simplu, fortate prin ruinare sa paraseasca sectorul agricol propriu-zis, pentru o compatibilizare minima cu situatia competitivitatii din agricultura europeana.
Intarzieri exista in ce priveste operationalizarea Agentiei de Plati si Interventii, prin intermediul careia se vor acorda si plati propriu-zis subventiile catre agricultori din momentul aderarii. Nici Agentia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor nu si-a luat treaba pe deplin in serios. A inaspri inca de acum normele pe care aceasta trebuie sa hotarasca daca procesatorii de carne si de lapte le respecta inseamna a micsora impactul devastator in domeniu din momentul aderarii, cand nerespectarea standardelor europene in materie antreneaza automat neautorizarea comerciala a unitatilor de procesare.
Culmea este insa alta. Un adevarat blocaj al preluarii normelor de operare europene exista in privinta unei actiuni pur tehnice, de altfel beneficiara prevalent de finantare europeana: identificarea bovinelor. Actiune care, evident, pune anumite probleme. Dar nu din cauza acestora exista blocajul. Fara a intra in toate detaliile, in esenta organizatorii actiunii, de pe vremea fostei guvernari, au hotarat ca elaborarea programului si a soft-ului corespunzator sa se faca nu numai pentru bovine, dar si pentru celelalte animale ce trebuie identificate. Ceea ce a adus contestatii in instanta. Si, pana la pronuntare de catre instanta, actiunea de identificare a bovinelor, preconditie a aderarii in dosarul agricol, nu poate demara si opera. Frumos, nu!
Este bizar si in acelasi timp revoltator! Comportamentul a fost insa tipic! Nici macar in materie de bani europeni (caci nu era vorba decat in proportie de o patrime de alocatii bugetare romanesti) si nici macar la un pot mic (caci nu era vorba decat de vreo 4 milioane de euro) nu s-au putut respecta strict normele europene privind atribuirea prin licitatii a achizitiilor publice.
Clasica murdarire a steagului! Chiar si la mize mici, daca nu exista acces la cele mari, asa cum ar fi contracte cu Bechtel sau cu EADS!
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane