In controversata si delicata problema a tratamentului fata de forta de munca romaneasca in perspectiva apartenentei tarii la Uniunea Europeana, presedintele Basescu a criticat fara echivoc statele care pun restrictii si indeosebi Marea Britanie, unde adoptarea de restrictii a fost insotita de o campanie incredibila in diferite tabloide de denigrare a romanilor. Domnia sa a respins fara ocolisuri discriminarile fata de romani. Si, desi nu stim daca pana la urma va determina si adoptarea de masuri in reciprocitate, despre care a avertizat, a aratat prin declaratii publice ca romanii nu se pot impaca cu statutul de cetateni europeni de rangul doi pe care ni-l harazesc unii!
Dl Tariceanu – nu stim daca din convingere sau doar din ideea in sine de a-l contrazice pe dl Basescu – a declarat ca, pur si simplu, nu are rost sa se adopte masuri in reciprocitate fata de forta de munca din Marea Britanie si din alte tari care introduc restrictii pentru romani, urmand a se incerca doar obtinerea unei scurtari a perioadei acestor restrictii. Cum va fi taxata o asemenea pozitie de catre romani este evident treaba domniei sale. Dar aici este vorba de altceva! Vreasazica te injoseste unul, indiferent cine ar fi, si tu alegi sa ramai umil, sa nu cumva sa-l superi!
Cum o fi mai bine: sa replici riscand eventuale -pedepse- sau sa te lasi in continuare injosit?!
A izbucnit apoi problema privatizarilor in sistemul energetic. Cresterile de preturi la gaze provocate de OMV – dupa ce se anuntase ca acestea vor veni doar din anul viitor – a declansat o inevitabila explozie in plan politic, care era de fapt asteptata de mult! -Sapaturile- in contractele de privatizare scosesera deja la iveala clauze dezavantajoase pentru statul roman, care a pierdut astfel pargiile de a influenta cu ceva evolutiile de pe piata energiei si, in fond, in ultima instanta, de a apara interesele consumatorilor romani.
Presedintele Basescu a convocat CSAT punand pe ordinea de zi analizarea contractelor de privatizare din domeniul energetic. Premierul Tariceanu s-a grabit sa spuna insa ca renegocierea contractelor de privatizare, precum cele pentru Petrom sau distributiile de gaze si electricitate, ar fi un dezastru din punctul de vedere al semnalului pe care l-ar da pentru investitorii straini. O fi stiut domnia sa ce este prin contractele cu pricina de n-a asteptat analiza CSAT! Nici domnia sa nu credea deci ca analiza ar putea scoate concluzia ca respectivele contracte sunt minunate si ii protejaza pe consumatorii romani! Dar a mers pe ideea ca n-ar fi bine sa-i suparam pe cei ce fac bani pe seama noastra! Contractele ne sunt nefavorabile, dar n-ar fi bine sa le atacam! N-ar fi bine! Ar fi de intrebat insa pentru cine n-ar fi bine?!
Intr-o ultima instanta, a aparut si ideea ca OMV, in spiritul responsabilitatilor sociale ale marilor companii, sa suporte financiar o parte din povara pentru consumatori a cresterilor de preturi la hidrocarburi. Vreasazica, am cedat OMV, in conditii aproape de cadou, exploatarea resurselor de petrol si gaze lasate de Dumnezeu romanilor si acum sa cersim dragalasenii de la compania austriaca sa lase sa-i cada din buzunare ceva maruntis.
Cum o fi mai bine: sa renegociem contractul in cazul in care constatam ca ne este dezavantajos, daca bine inteles ne tin baierele, sau, daca nu ne tin baierele, sa tacem chitic?!
Mai este si varianta sa luam niscai maruntis! Asa cred ca-i cel mai bine, caci astfel ii dai stapanului prilejul sa se arate si marinimos!
