Coruptia pe care premierul Adrian Nastase a anuntat ca o va eradica prin noul sistem electronic de achizitii publice nu se refera nici pe departe la -adevaratele- produse care in general fac obiectul unor contracte grase la nivelul institutiilor statului. Ne asteptam ca printre produsele ce urmeaza a fi tranzactionate prin noul sistem electronic sa figureze, cap de lista, materialele de constructii, calculatoarele si sistemele informatice, carburantii, autovehiculele.
Cu stupoare, am aflat insa ca lista produselor identificate de Ministerul Comunicatiilor ca fiind mari generatoare de coruptie la achizitiile publice se refera la cartofi, fructe, lapte de vaca, oua, carne de porc, orez decorticat, cuverturi, paturi si pleduri. De asemenea, sunt incluse produse ale industriei de celuloza si hartie (carton si hartie sub forma de coli, articole de papetarie, formulare imprimate), ale industriei farmaceutice (vitamine, antibiotice), pansamente, seringi, produse pentru curatire, precum si articole metalice de birou (articole de taiat), consumabile fax si copiatoare, articole de scris.
Ministerul Comunicatiilor a explicat ca lista de produse a fost intocmita pe baza solicitarilor trimise de cele 159 de institutii desemnate sa faca achizitii prin acest sistem. -S-au avut in vedere produsele comune de pe aceste liste, precum si produsele cu grad ridicat de standardizare-, au precizat reprezentantii MCTI. Fara a fi carcotasi, ne rezervam dreptul de a avea indoieli privind gradul in care se va diminua coruptia, avand in vedere ca pe lista nu figureaza produsele ce reprezinta grosul cheltuielilor institutiilor statului.
Chiar daca lucrurile stau asa cum le-a prezentat premierul Adrian Nastase, care a declarat ca -la anumite legume exista trei-patru retele de intermediari, care fac ca pretul de cumparare sa fie in zona institutiilor publice de trei, patru, cinci ori mai mare decat pretul de achizitie-, parca nu ne vine sa credem ca cea mai mare sursa pentru comisioane o constituie contractele de achizitie de cartofi. Pentru ca intelegem ca la acestia se referea premierul, din moment ce alte legume nu mai figureaza pe lista cu pricina.
Lista produselor ce vor fi vandute prin sistemul electronic de achizitii publice reprezinta o mare necunoscuta din punct de vedere al modului de alegere. De ce spre exemplu s-a ales numai carnea de porcine congelata si nu si cea de vita sau de pasare ori numai orezul decorticat si nu si pastele fainoase?
Ministerul Comunicatiilor a informat ca lista va fi completata dupa o anumita perioada de timp, conform unui grafic de dezvoltare a sistemului. Astfel, a fost intocmita o Comisie de supraveghere a functionarii sistemului de achizitii publice, formata din reprezentanti ai fiecarui minister si ai Departamentului de Analiza Institutionala si Sociala din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, ce va face inclusiv propuneri cu privire la extinderea acestei liste.
O alta nedumerire se refera la lista institutiilor abilitate sa utilizeze acest sistem. Astfel, hotararea de Guvern ce stabileste autoritatile contractante nu prevede la anumite ministere ce societati din subordine sunt obligate sa aplice acest sistem de achizitii. Spre exemplu, in lista nu figureaza nici o societatea din subordinea Ministerului Industriei si Resurselor, a Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, sau a Ministerului Turismului.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane
