Datoriile la bugetul de stat ale marilor contribuabili, si nu numai, nu vor mai putea fi cunoscute de orice muritor de rand, in cazul in care guvernul va adopta, in forma sa actuala, un proiect de act normativ care stabileste normele metodologice de aplicare a Codului de procedura fiscala.
In proiectul in speta se stipuleaza ca acest gen de informatii sunt incluse in categoria celor considerate a fi -secret fiscal-, lucru care le vine ca o manusa marilor datornici ai zilei. -In categoria informatiilor de natura celor considerate a fi secret fiscal intra datele referitoare la identitatea contribuabililor, natura si cuantumul obligatiilor fiscale, natura, sursa si suma veniturilor debitorului, plati, conturi, incasari, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informatii obtinute din declaratii sau documente prezentate de catre contribuabil sau orice alte informatii cunoscute de organul fiscal, ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu-, se arata negru pe alb in documentul respectiv.
Daca acesta va deveni litera de lege, putem sa ne luam adio de la consultarea pe Internet a obligatiilor restante de plata, care insumeaza mii de miliarde, ale imperiilor financiare de carton din Romania.
Aparitia acestor propuneri de reglementari legale facute de guvern vine tocmai pe fondul criticilor emise de Banca Mondiala, cu privire la secretomania de care sufera legislatia romaneasca.
In ultimul sau raport despre Romania, institutia financiara internationala critica imposibilitatea legala de a obtine informatii despre antecedentele solicitantilor de credite.
-O problema deosebit de importanta o constituie schimbul de informatii asupra imprumuturilor deja contractate. Potrivit legii privind protectia datelor cu caracter personal, astfel de informatii nu sunt publice si nu pot fi accesate fara acordul prealabil al individului. In practica, acest lucru insemna ca imprumuturile istorice ar putea sa nu fie incluse in baza de date a biroului de credit, in lipsa unor reglementari legale specifice sau daca nu este amendata legea nr 677/2001-, se arata in raportul BM, -Restructuring for EU Integration-.
Competenta fiscala
In afara de aceasta -mica eroare- strecurata -intamplator- in textul proiectului de act normativ, aceasta aduce insa precizari necesare bunului mers al sistemului fiscal romanesc.
Se stabileste astfel competenta organelor fiscale in ceea ce-i priveste pe nerezidenti. Astfel, in cazul contribuabililor nerezidenti care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei printr-un sediu permanent, competenta revine organului fiscal pe al carui teritoriu se realizeaza, in intregime sau cu preponderenta, cifra de afaceri.
Pe de alta parte, se ia in calcul si posibilitatea aparitiei pericolului de disparitie a elementelor de identificare a bazei de impunere reala. In acest caz, ca si in cazul executarii silite, pentru luarea de urgenta a masurilor legale ce se impun, competent este organul fiscal in a carui raza teritoriala se face constatarea actului sau faptului supus dispozitiilor legale fiscale sau in raza caruia se afla bunurile supuse executarii. In astfel de situatii, organul fiscal care a luat masura legala are obligatia sa identifice domiciliul fiscal al contribuabilului. Apoi, trebuie sa-i transmita organului fiscal de la domiciliul fiscal al firmei sau persoanei fizice respective actul prin care s-au dispus masurile legale.
Procedura popririi
In proiectul de act normativ se ia la puricat si procedura popririi in cadrul executarii silite.
Proiectul isi propune sa elimine situatia in care se punea poprire pe un singur cont bancar al firmei respective, care-si continua astfel nestingherita activitatea deschizandu-si cont la o alta banca. Odata cu intrarea in vigoare a normelor, executarea silita prin poprire se poate intinde concomitent asupra mai multor conturi bancare ori asupra mai multor terti popriti.
Poprirea se va institui in urma emiterii unei adrese, care va cuprinde, obligatoriu, mai multe elemente, dintre care : numarul si data emiterii, temeiul legal, numarul si data titlului executoriu, precum si organul emitent, natura creantei fiscale, cuantumul creantei pentru care s-a infiintat poprirea, cand acesta este mai mic decat cel evidentiat in titlul executoriu, ca urmare a stingerii partiale a debitului. De asemenea, in adresa se va mentiona contul in care urmeaza a se vira suma retinuta.
Dobanzi la datoriile reesalonate
Un alt domeniu atacat de normele metodologice la Codul de procedura fiscala este cel al dobanzilor si penalitatilor de intarziere la plata obligatiilor fiscale.
Astfel, se specifica faptul ca pe perioada amanarii sau esalonarii la plata a obligatiilor fiscale restante se datoreaza dobanzi, calculate incepand cu data aprobarii inlesnirii de catre organul competent si pana la data efectuarii ultimei plati datorate. Dobanzile se vor achita lunar, inclusiv pe perioada de gratie acordata la esalonare si pe perioada amanarii la plata, conform graficelor care constituie anexa la documentul de aprobare a inlesnirilor. Pentru amanarea sau esalonarea la plata a dobanzilor si a penalitatilor de intarziere nu se vor calcula dobanzi.
Se mai prevede si posibilitatea ca datornicul beneficiar al unei inlesniri sa achite integral debitul intr-o perioada mai mica decat cea acordata initial, situatie in care organul fiscal va recalcula cuantumul dobanzilor in functie de data la care a fost varsata suma respectiva.
