Cea de-a doua etapa a restructurarii sectorului minier, calata pe derularea unor proiecte investitionale solide, nu are nici o sansa sa se realizeze atat timp cat exista structuri in cadrul societatilor precum cea de la Compania Nationala a Huilei (CNH) Petrosani. Nu este vorba numai de fosta echipa manageriala a companiei, destituita de ministrul industriei si resurselor, dl Dan Ioan Popescu, ci de intreaga ingrengatura de relatii inclusiv de rudenie care leaga inaltii oficiali locali de salariatii companiei din structura de conducere si chiar din cadrul sindicatelor. Afacerile derulate de aceste persoane in propriul interes au adus CNH Petrosani in incapacitate de plata, banii scurgandu-se in cu totul alte directii decat pentru investitii destinate cresterii performantelor de productie si asigurarii protectiei necesare la locul de munca.
CNH, un paradis pentru firmele-capusa
La mai putin de o luna de cand ministrul industriei a atras atentia asupra neregulilor de la CNH Petrosani, se dovedeste ca aceasta companie a constituit un adevarat -paradis- pentru multimea de firme-capusa, care au secatuit-o de bani. Multimea de contracte dubioase incheiate in defavoarea companiei, cu girul reprezentantilor acesteia, intareste pe deplin afirmatiile ministrului industriei, conform carora societati de tip mafiot s-au imbogatit vanzand marfa de slaba calitate, in cea mai mare parte reconditionata, la preturi mai mari decat cele existente pe piata pentru produse similare noi. Cu aceste firme, explica ministrul industriei, CNH a incheiat contracte fara a organiza vreo licitatie si, mai mult, le-a platit cu prioritate.
La data de 5 septembrie, o data cu caderea unor importante capete din Ministerul de Interne, datorita existentei unei -stari infractionale nesatisfacatoare in Valea Jiului-, a fost numita de catre Dan Ioan Popescu o noua echipa manageriala a CNH Petrosani si a fost declansata o analiza amanuntita a tuturor contractelor companiei. Ministrul industriei a precizat la acea vreme ca, in decurs de trei luni, se va face curatenie in gestiunea companiei, anchetandu-se toate contractele incheiate in 2001 pentru achizitia de utilaje, echipamente si subansambluri si analizandu-se comisiile de receptie si regulamentele pe baza carora se face receptia acestora. De atunci si pana in prezent, Corpul de Control al MIR a scos la iveala in fiecare zi elemente care dovedesc jaful de la CNH Petrosani. -Activitatea companiei este aproape blocata, ajungandu-se in situatia ca la sfarsitul acestui an, din veniturile obtinute sa nu poata fi acoperite decat cheltuielile salariale, in conditiile in care compania nu ar plati pana la 31 decembrie nici obligatiile catre buget, nici cele catre furnizori-, a declarat dl Gherghe Olteanu, seful Corpului de Control al Ministerului Industriei si Resurselor.
Sporuri si contracte ciudate
O parte din deficientele inregistrate in gestionarea banilor companiei s-au realizat cu girul reprezentantilor sinidicatelor, al caror rol, daca ne amintim bine, trebuia sa fie tocmai de sprijinire a intereselor tuturor salariatilor si nicidecum de favorizare a unora dintre acestia. Este vorba de modul in care se acordau sporurile salariatilor din CNH. Daca pentru un miner care sta sase ore zilnic in subteran se justifica din plin acordarea unui spor de periculozitate de 90%, nu este deloc normal ca personalul de suprafata (precum cei din grupa de consultanta si management) sa beneficieze de acest spor. Acelasi lucru este valabil si in cazul sporului de 80% pentru orele suplimentare. Ce sa mai vorbim de sporul de 60% acordat pentru elaborarea de strategii?! Asa se explica si de ce nici una dintre strategiile prezentate de fostii directori ai companiei nu a condus la rezultate concrete privind performantele societatii. Faptul ca era nevoie de o alta strategie, mai precisa si mulata dupa asa-zise noi conditii de piata, asigura o continuitate in acordarea unui procent suplimentar deloc de neglijat.
Un alt exemplu al dezinteresului cras de care au dat dovada directorii ce s-au succedat la conducerea companiei este incheierea unui contract cu o firma privata privind exploatarea si intretinerea sistemului informatic al CNH. Pe langa faptul ca tarifele percepute de aceasta firma au fost fabuloase, o serie de lucrari care au fost platite nici nu s-au efectuat. Cert este ca CNH a platit anual 12 miliarde de lei pentru exploatarea si intretinerea sistemului informatic. Spre exemplu, una dintre lucrarile facturate de aceasta firma a fost prezentarea situatiei resurselor umane din CNH. In acelasi timp, s-a platit separat pentru situatia fluctuatiilor de personal si apoi inca o data pentru prezentarea structurii de personal pe categorii. In paralel, in cadrul companiei a fost mentinuta toata structura de personal care se ocupa de buna functionare a sistemului de calcul, inainte de a se incheia contractul cu firma privata.
Singapore a -suflat- banii din Vale
Mai exista o multime de alte contracte -adevarate-, care au dus la prejudicierea CNH cu zeci de miliarde. Ca de exemplu, cel incheiat cu firma Singapore SRL, pentru dezafectarea si valorificarea Preparatiei Uricani, locul unde era pregatit carbunele inainte de a fi vandut. AGA de la CNH a aprobat desfiintarea Preparatiei Uricani, care oricum nu mai functiona din 1990, fiind in conservare. Institutul de Cercetare si Proiectare Miniera a intocmit un proiect de desfiintare prin demolare a constructiilor si de valorificare a materialelor rezultate. In urma evaluarii realizate de IPCM, a rezultat o valoare a instalatiilor existente de 24 miliarde de lei in anul 1998. Licitatia pentru dezafectarea si valorificarea acestui obiectiv a fost castigata de firma Singapore SRL – Fieni, cu care CNH a semnat contractul in luna octombrie a anului 2000. Conform contractului, Singapore SRL trebuia sa plateasca garantii de buna executie a contractului de doua miliarde de lei (350 milioane de lei la incheierea contractului si 1,65 miliarde de lei in sase luni de la semnarea contractului). In realitate, firma Singapore a prezentat o scrisoare de garantie bancara de la RoBank si un cec de 100 milioane de lei eliberat de Banc Post. Trecand peste faptul ca termenul de valabilitate a garantiilor prezentate expira inaintea termenului de finalizare a contractului (25 august 2001), nimeni nu s-a sesizat ca transa de 1,65 miliarde de lei din garantie nu a fost platita nici pana in ziua de azi. Mai mult, conform contractului, incheiat pe suma modesta de 1,4 miliarde de lei – in conditiile in care valoarea utilajelor ce urmau a fi valorificate era de 24 miliarde de lei -, firma Singapore trebuia sa plateasca acesti bani in termen de 30 de zile de la semnarea contractului. Plata s-a facut cu intarziere si s-au perceput penalitati de 87,5 milioane de lei. Totusi, Singapore SRL a reusit sa recupereze din plin acesti bani, nemaiplatind penalitati pentru intarzierea cu trei luni a termenului de finalizare a lucrarii, desi contractul avea prevederi in acest sens.
Toate aceste afaceri au dus la blocarea unor fonduri de peste 370 miliarde de lei in stocuri de piese inutile, aducand CNH in incapacitate de plata. Veniturile companiei pana la sfarsitul anului sunt evaluate la 800 miliarde de lei, in timp ce cheltuielile stricte (salarii, plata energiei, furnituri necesare realizarii productiei planificate) sunt de 884 miliarde de lei.
