Cum unul din subiectele fierbinţi ale lunii îl constituie fondurile de pensii private, mulţi se întreabă cat de folositoare pot fi acestea şi ce randamente pot aduce. În mod normal mulţi se întreabă şi cum vor investi administratorii banii stranşi. Confuzia e încă mare, mulţi aşteptandu-se la randamente peste cele oferite de depozitele bancare, spre exemplu.
Pentru obţinerea unor explicaţii în legătură randamentul fondurilor de pensii, comparativ cu acela al depozitelor bancare, fondurilor de investiţii sau bursei, am apelat atat la analiştii economici cat şi la reprezentanţii pieţei de profil.
-Randamentul fondurilor de pensii va fi calculat conform normelor Comisiei de Supraveghere şi va fi încadrat în funcţie de gradul de risc al fondurilor de pensii, respectiv fiecare fond de pensii în funcţie de schema de pensii propusă prin prospectul fondului va avea unul din următoarele grade de risc: scăzut, mediu, ridicat. O comparaţie plauzibilă între randamentul viitor al fondurilor de pensii faţă de randamentul dat de un plasament efectuat în depozite bancare sau fonduri mutuale depinde în mare măsură de gradul de risc al fondului de pensii în cauză. În cadrul schemei de pensii al unui fond de pensii intră în componenţa activelor sale următoarele clase de active: cash, depozite bancare, titluri de stat, obligaţiuni municipale, obligaţiuni corporative, unităţi ale fondurilor mutuale şi acţiuni-, ne-a declarat directorul de investiţii al Omniasig, Anne-Marie Mancaş.
Aproape de cel al fondurilor mutuale
Bursa pare mai puţin atractivă, datorită gradului de risc. -În funcţie de oportunităţile identificate de către administratorii fondurilor de pensii, randamentul investiţional al unui fond de pensii va fi apropiat de randamentul dat de fondurile mutuale, respectiv se poate situa peste sau sub nivelul randamentului dat de fondurile mutuale. Din experienţa şi practicile internaţionale randamentul investiţional s-a clasat în următoarea ordine: depozitele bancare (cel mai scăzut grad de risc), urmate de fonduri de pensii, fonduri mutuale şi apoi, acţiunile listate la bursă, considerate activele cu cel mai înalt grad de risc, potrivit directorului de investiţii al companiei.-
Exemplul ţărilor de langă noi pare singurul punct de reper care ne rămane pentru a preconiza ce se va întampla cu aceste fonduri, în condiţiile în care nu există un randament minim. -Avem două repere după care trebuie să ne ghidăm: ţările vecine unde aceste mecanisme funcţionează şi faptul că orice instrument nou necesită prudenţă. (…) Randamentele de atunci vor gravita în jurul celor pe care le obţinem acum. Tendinţele nu se vor schimba foarte mult pentru că omul are în primul rand nevoie de siguranţă şi atunci va opta pentru titluri de stat. Pe bursă nu se duc foarte mulţi pentru că este riscant-, ne-a declarat analistul economic Daniel Dăianu.
În ceea ce priveşte siguranţa celor care vor contribui la aceste fonduri de pensii, concluziile nu sunt deloc bune. -O bună parte a contributorilor vor opta pentru titluri de stat (…) Nu există o protecţie adecvată a contributorilor. Ei pot să contribuie 20 de ani la un fond şi să se trezească după acest timp că a dat faliment-, a explicat analistul Liviu Voinea.
