Un comunicat de ieri al Institutului National de Statistica (INS) ne lamureste ca in luna august am trait mai bine decat in luna iulie. Adica, pe marfa si serviciile care ne-au costat 1.000.000 lei vechi, in iulie, am fi dat doar 999.850 lei, adica cu 700 lei mai putin. Si ce fericit trebuie sa fie acum romanul cand va mai afla si -grozavia- ca daca luna trecuta nu ar fi fumat sau baut, atunci, la un milion de lei cheltuiala, ar fi economisit, tot statistic, 1.500 lei sau daca ar fi baut si fumat, dar n-ar mai fi consumat combustibil, atunci economia ar fi fost ceva mai modesta, de 1.300 lei , dar tot crestere a nivelului de trai se cheama. Dar chestiunea senzationala e alta, adica faptul ca daca romanul ar fi renuntat la legume, fructe, oua, combustibil si alte produse si servicii ale caror preturi sunt reglementate, adica -usor- controlate de catre stat prin intermediul unui mecanism complicat, atunci romanul ar fi scos in plus vreo 190 lei din buzunar fata de luna iulie. Cine sa mai priceapa ceva din intortocheatele cai ale statisticii? In rest, totul e de bine, fiindca guvernul economiseste temeinic, importatorii o duc la fel de bine, cresterea economica ii ia prin surprindere si pe cei mai optimisti -vizionari ai Romaniei, iar politicienii o tin intr-o perpetua gargara despre orice, dar nu despre ce si cum va fi sa fie dupa 1 ianuarie, cand vom fi, perfect formal, integrati in UE, ca piata de desfacere.
Oficial, traim bine. Din ce in ce mai bine. Iar comunicatele Institutului National de Statistica, care contin invariabil mentiunea -Embargo pana la ora 10.00-, chiar au inserate date ce sustin aceasta alegatie. Desigur, metodologiile utilizate in calculul indicatorilor in cauza sunt -beton-, inatacabile, similare cu cele utilizate in aproape toata lumea. Chiar in deschiderea unui comunicat referitor la indicele preturilor de consum (IPC) pentru luna trecuta, remis ieri catre mass-media, se precizeaza, ca -in luna august 2006, preturile de consum au scazut fata de luna precedenta cu 0.1%. La aceasta scadere au contribuit marfurile alimentare cu -0,33 puncte procentuale.-
Fara a apela la alte surse de informare decat la comunicatul in cauza, dintr-odata te luminezi ca la Maglavit pe vremea lui Petrache Lupu. Adica, pe de-o parte, s-au ieftinit cu 14,7%, fix, fructele proaspete, zaharul cu 1,4% si cu 11,4% grupa altor legume si conserve de legume, in categoria acestora fiind incluse tomate de camp, patlagele vinete de camp, morcovii, ceapa etc.
Scumpiri angro la alimente
Doar ca, in mai putin de o luna, aceste marfuri vor fi regasite pe tarabe sau in galantarele magazinelor la preturi cu 30-40% mai mari, dar in ansamblu, in statistici, in dreptul lor se vor regasi indici de cateva procente. Chestie de metodologie, perfect acoperita de teorie. Doar ca sunt marfuri, e drept, cu ponderi mai mici, care se scumpesc constant, chiar daca uneori se mai intampla si accidente neprevazute. Spre exemplu, ouale s-au scumpit luna trecuta cu 17,2%, tuica, rachiurile si alte bauturi – cu 1,9%, painea – cu 0,11%, carnea si preparatele de carne – cu 0,25%, laptele si produsele lactate – cu 0,25%, vinul- cu 0,35%. Calculat, ponderat, rezulta ca pe luna august, fata de luna iulie, indicele pretului de consum pentru total marfuri alimentare este de 99,15%, ceea ce inseamna o scadere a acestuia cu 0,85%. Adica, statistic vorbind, daca ai norocul sa cazi peste structura si ponderile oficiale, in luna august din milionul de lei vechi, programat inca din iulie pentru a-l cheltui pe astfel de produse, ai fi facut o economie importanta de 8.500 lei vechi, o suma frumusica, consolidata si de micuta deflatie tot din aceeasi luna de vara. Doar ca fata de luna august a anului trecut realitatea e ceva mai complexa, in sensul ca luna trecuta indicele preturilor de consum pentru marfuri alimentare a fost cu 2,91% mai mare. Altfel spus, ce cumparai acum un an cu un milion, te-ar fi costat luna trecuta cu 29.100 lei vechi mai mult.
Serviciile esentiale, spre UE
Doar ca socoteala cu marfurile alimentare e stricata de cele nealimentare, care au influentat rata inflatiei pe total cu +0,14% si serviciile, care au contribuit si ele cu +0,12%. E drept, in categoriile mentionate s-au mai ieftinit cate ceva, gen frigidere si masini de spalat, ceva ceasuri, niscaiva medicamente si chiar transportul aerian. Doar ca majoritatea acestor produse sau servicii, fie ca au cicluri lungi de viata, fie ca sunt utilizate rar, iar ieftinirile la medicamente si servicii medicale sunt discutabile, daca s-ar face analiza pe grupe, in functie de frecventa de utilizare. Chiar comunicatul precizeaza ca, luna trecuta, -cresterea cu +0,3% a preturilor la marfurile nealimentare s-a datorat, in principal, majorarii preturilor la tutun, tigari cu +1,2% si la combustibili cu +0,7%.- Apoi si evolutia tarifelor la servicii, crestere cu +0,7%, a fost defavorabila populatiei, fiind influentata, in principal, de cresterea tarifelor la telefon cu +1,8%, la chirie cu +1,3% si apa, canal, salubritate, cu +0,9%. In ansamblu, rezulta ca toate serviciile cu caracter de continuitate sau marfurile nealimentare cu permamenta in -cosul zilnic- se scumpesc zilnic, indiferent de vointa statisticilor, iar deflatia rezultata din calculele de aceasta natura, cu luarea in calcul a fluctuatiilor preturilor la produse alimentare, e doar un exercitiu de imagine, care pare a fi singurul care mai conteaza in societatea romaneasca de astazi.
Si tot statistica spune ca daca am exclude din IPC anumite componente, gen produse ale caror preturi sunt reglementate, precum medicamente, energie electrica, gaze naturale, energie termica, apa, canal, salubritate, transport urban in comun, chirii stabilite de administratia locala etc., atunci acesta ar fi fost de doar 99,74% din IPC-ul lunii iulie.
