Pierderile economice suferite de România în ultimii 42 de ani, cauzate de 71 de fenomene meteo și hidro extreme, au ajuns la 12 miliarde de euro, a declarat, luni, într-o conferință de specialitate organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei, Ion Sandu, directorul general al ANM, citând un Raport al Organizației Națiunilor Unite.
”După ce politicieni importanți, în timpul viscolelor, atacă ANM-ul, mi se pare că e un lucru extraordinar că de Ziua Meteorologiei Ministerul Mediului ne laudă. Organizația Meteorologică Mondială a analizat măsurătorile meteorologice în 2014, așa cum o face în fiecare an, și e fără dubiu că 2014 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice, comparativ cu perioada 1961-1990. Ultimul cel mai cald an a fost 2010. Manifestările meteorologice și hidrologice reprezintă peste 90% din cauzele dezastrelor la nivel mondial. La capitolul pierderi, în ultimii 42 de ani, pierderile cauzate de aceste fenomene meteorologice extreme se ridică, la nivel mondial, la 2.300 miliarde de dolari. În România, între anii 1961-1990 am avut o temperatură medie de 8,8 grade Celsius, iar între 1980 și 2014 de 9,3 grade Celsius, deci o creștere de 0,5 grade. Această creștere ne poziționează undeva la media globală. Pierderile economice cauzate de fenomenele meteo extreme, în România, se situează la 12 miliarde de euro, în ultimii 42 de ani. Tot în România, în același interval, s-au consemnat 71 de dezastre meteo și hidro. Informațiile sunt îngrijorătoare”, a precizat Ion Sandu.
Potrivit oficialul ANM, instituția pe care o conduce a transmis, în 2014, un număr de 2.697 de mesaje și avertizări meteorologice, dintre care două au fost de Cod Roșu.
”Administrația Națională de Meteorologie a transmis, în 2014, un număr de 2.697 de mesaje și avertizări meteorologice, dintre care două au fost de Cod Roșu. Reamintesc faptul că aceste Coduri Roșii sunt transmise după reguli și norme bine stabilite și nu poate interveni nimeni în ele. Îmi doresc ca presa și nu numai să nu mai dea vina pe meteorologie, atunci când sunt fenomene cu impact foarte mare în România pentru că problema este în altă parte”, a menționat Sandu.
Oficialul ANM a adăugat că, în România, trebuie făcute două lucruri importante pentru a preîntâmpina dezastrele economice cauzate de fenomenele meteo extreme, și anume stoparea defrișărilor și curățirea apelor.
”Raportul ONU lansat la data de 5 martie 2015 menționează faptul că, dacă ar fi investite 6 miliarde de dolari în managementul situațiilor de urgență, pierderile la nivel global ar scădea cu 20%. În România nu trebuie investiți bani atât de mulți cât zice ONU. Trebuie să facem două lucruri: să nu mai defrișăm munții și să curățăm albiile râurilor și pârâurilor din comune și sate. Dacă mergeți în comunele și satele țării, veți vedea râurile mici și mijlocii pline de sute de metri de gunoaie, crengi și lemne acumulate la poduri. Acele poduri le vom regăsi la pierderile cu care vine ISU și spune că au căzut o mie de poduri și podețe. Toate acele poduri și podețe n-ar cădea dacă mizeria care este acumulată de ani de zile ar fi curățată. Presa a pus presiune pe hărțile de risc pentru că s-au produs inundații în zone care nu sunt prinse în aceste hărți. Hărțile de risc sunt bune, pentru că ele corelează cantitățile de precipitații cu configurațiile albiilor. Apar, însă, efecte și dărâmare de poduri în alte zone din cauza a ceea ca v-am spus că se întâmplă cu râurile mici și mijlocii în această țară”, a explicat directorul general al ANM.
Ziua Mondială a Meteorologiei (World Meteorological Day) se marchează în fiecare an, din 1961, în ultima săptămână a lunii martie, și reprezintă intrarea în vigoare, la 23 martie 1950, a Convenției ONU care a transformat vechea Organizație Meteorologică Internațională într-o organizație interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizația Meteorologică Mondială (OMM).
În 1951, aceasta a devenit agenție specializată a ONU pentru meteorologie, hidrologie operațională și științe conexe geofizice.
Agenda Națiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru anii următori va include obiective pentru a încetini ritmul alarmant al schimbărilor climatice și degradării mediului, care reprezintă amenințări fără precedent pentru omenire.
