Paradigma europeana in ceea ce priveste comportamentul firmelor este centrata pe reglementarea majoritatii aspectelor legate de activitatea agentilor economici, de la protectia muncii la standarde de mediu de calitate, se arata intr-o analiza efectuata de catre Institutul European din Romania. O astfel de abordare a atras numeroase critici privind riscul de reglementare excesiva si chiar de eliminare a libertatii de actiune, insa prezinta, in viziunea IER, si beneficii considerabile.
In primul rand, adoptarea standardelor de calitate aduce beneficii imediate la nivelul cosumatorilor, ca si prin deschiderea accesului catre piata europeana. Un efect important al acestor reglementari vizeaza contracararea asimetriei de informatie existente in mod natural intre producatori si clienti, asimetrie care reprezinta una dintre cauzele majore ce afecteaza competitia reala. Cu alte cuvinte, clientul nu cunoaste detaliile procesului de productie si daca anumite conditii nu ar fi reglementate, producatorii care le respecta ar fi necompetitivi in raport cu cei care le cumpara. Din aceasta perspectiva, reglementarea si deci adoptarea acquis-ului reprezinta o sansa pentru Romania, care se confrunta cu un nivel scazut de sofisticare a consumatorilor. Intr-un sens mai larg, adoptarea acquis-ului presupune plasarea pe alt nivel de alocare a resurselor. Pentru a realiza bunuri si servicii in maniera si, in consecinta, la calitatea europeana, este nevoie nu doar de disciplina pe care acquis-ul o impune, ci si de mobilizarea unor resurse sporite. Saltul nu se poate realiza decat o data cu cresterea cuantumului capitalului si a intensitatii utilizarii factorului uman. De aceea, exista riscul de sufocare pentru multi agenti economici, riscul ca acestia sa nu poata mobiliza resursele necesare pentru a se inscrie pe noul model de productie. Aceste limitari pot surveni din mai multe motive: accesul limitat la capital, lipsa de personal cu experieta sau cu calificarile necesare, dependenta de alte activitati-suport care nu s-au dezvoltat inca, insuficienta dezvoltare a infrastructurii si incapacitatea de administrare in conditiile unei complexitati crescute. Avand in vedere toate aceste dificultati, reusita saltului calitativ la nivelul modelului de productie va depinde de capacitatea institutiilor abilitate de a asigura atat supravegherea, cat si asistenta privind aplicarea noilor norme. In aceste conditii, potrivit IER, un sistem centrat doar pe penalitati pentru nerespectarea regulilor nu este sustenabil in Romania, el riscand sa descurajeze firmele.
