Momentul aderarii la familia comunitara obliga autoritatile sa implementeze norme de extrema strictete, pentru ca produsele si serviciile autohtone sa fie considerate legitime in cadrul pietei europene. Pe de alta parte, firmele trebuie sa fie pregatite sa faca fata unei concurente acerbe si unor consumatori din ce in ce mai pretentiosi. Pe plaiurile mioritice, unde perioada de tranzitie a insemnat de multe ori un mediu favorabil speculatiilor si tranzactiilor ilicite, Consiliul Concurentei a primit rolul de a regla balanta intr-un echilibru perfect in cadrul mediului de afaceri, pentru ca exponentii sa nu isi atribuie pe piata un alt rol decat cel legitim in raport cu legile concurentiale. Daca pana anul trecut cea mai mare pondere din totalul ajutoarelor primite din fondurile de la bugetul de stat l-au avut cele care vizau salvarea si restructurarea unor firme, dupa aderare, cand Comisia Europeana va avea rolul decizionar in aceasta privinta, cuantumul ajutoarelor va fi mult mai limitat, iar criteriile de selectie, din ce in ce mai drastice. Sprijin din partea statului vor primi cu preponderenta domeniile considerate de interes economic general si sectoarele care au devenit prioritare pentru Uniunea Europeana, precum cercetarea, formarea profesionala, dezvoltarea regionala, protectia mediului, intreprinderile mici si mijlocii. Pentru o privire de ansamblu asupra modului in care agentii economici indigeni pot face fata rigorilor concurentei de pe piata europeana, i-am solicitat presedintelui Consiliului Concurentei, Mihai Berinde, detalii despre felul in care vor fi acordate ajutoarele de stat dupa momentul aderarii, dar si care sunt liniile ce trebuie urmate pentru a nu se depasi cadrul legal.
– Ce a insemnat inchiderea Capitolului 6 – -Concurenta- – din tratatul de aderare la Uniunea Europeana pentru Romania?
– Incheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana a marcat doua etape importante din evolutia vietii economice romanesti. In primul rand, s-a apreciat ca Romania este pe drumul cel bun din punctul de vedere al implementarii mecanismelor economiei de piata. Pe de alta parte, suntem abia la inceputul unui proces profund de aplicare a legislatiei din domeniul concurentei.
Raportul de tara din luna mai a relevat cel mai bine faptul ca acest domeniu nu mai ridica probleme din punctul de vedere al declansarii clauzei de salvgardare. Asta pentru ca in raport se fac referiri doar la ajutoarele de stat, in sensul ca se remarca progresele facute, odata cu cresterea calitatii evaluarilor privind acordarea ajutoarelor. Comisia Europeana a recomandat Consiliului Concurentei, in raport, sa consolideze rezultatele inregistrate in ultima perioada printr-o continua profesionalizare.
Ca urmare a modului pozitiv in care au fost apreciate eforturile din acest domeniu, in cazul Consiliului Concurentei a fost acceptata procedura interimara, adica recunoasterea ca autoritate capabila sa faca evaluari corecte. Astfel, pana la data aderarii, ajutoarele de stat care au efecte dupa 2007 nu mai au nevoie de avizul Comisiei Europene. Notificarile trebuie totusi trimise la Bruxelles si vor fi considerate legitime dupa momentul aderarii.
– Care sunt efectele, pozitive sau negative, ce se vor simti odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana?
– In ceea ce priveste efectele negative, nu cred ca trebuie sa ne referim la costurile aderarii. Consider ca problema care se pune in acest context tine mai mult de costurile reformelor economice, pe care ni le-am asumat in momentul in care am decis restructurarea acestui sector si care exista cu sau fara integrarea in comunitatea europeana.
Pe de alta parte, Uniunea Europeana este o entitate economica cu o evolutie uluitoare. In ultimii zeci de ani s-a extins mereu si niciun stat nu a cerut iesirea din aceasta comunitate. Eforturile depuse de exponentii sectorului concurential au creat, practic, un climat corespunzator afacerilor la cel mai inalt nivel, ceea ce va duce la o infuzie de investitii straine. Iar consumatorul este cel mai important beneficiar de pe urma eforturilor concertate ale mediului de afaceri si ale celui concurential, intrucat preturile vor deveni accesibile si vor fi reflectia reala a costurilor.
– Care va fi politica ce va ghida acordarea ajutoarelor de stat dupa 1 ianuarie 2007?
– Pana in 2005, cea mai mare pondere din totalul ajutoarelor de stat l-au avut cele care vizau salvarea si restructurarea unor companii, adica erau individuale si se acordau unei anumite firme, nu unei ramuri economice, ceea ce ducea la mari semne de intrebare in ceea ce priveste posibilitatea de a distorsiona, in acest fel, mediul concurential al sectorului din care faceau parte.
In ultimul an, odata cu evolutiile din viata economica, accentul a inceput sa cada cu preponderenta pe anihilarea problemelor din societatile incluse in zona serviciilor de interes economic general, iar cele care vizeaza restructurarea vor fi mult mai greu de obtinut si mult mai putine ca numar, intrucat cea mai mare parte din companiile individuale care aveau nevoie de fonduri de la stat au beneficiat deja de acest sprijin, iar legea nu permite acordarea ajutorului decat o data pentru fiecare agent economic. Firma care solicita fonduri de la stat trebuie sa demonstreze ca activitatea sa se incadreaza in zona serviciilor de interes economic general, ca pot deveni viabile si ca pierderile sau decalajele pe care le-a inregistrat se datoreaza unei conjuncturi economice nefavorabile, nu unui management defectuos.
Astfel ca ne vom orienta activitatea cu preponderenta pe plan orizontal, spre acordarea fondurilor pe baza schemelor de ajutor de stat, la care vor avea acces toti agentii comerciali care au acelasi obiect de activitate. Vom acorda sprijin mai ales sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, al cercetarii, al formarii profesionale, al protectiei mediului, precum si dezvoltarii regionale, capitole pe care cei din Uniunea Europeana pun un accent deosebit.
– Care va fi rolul Consiliului Concurentei dupa integrare?
– Dupa momentul aderarii, competentele de autorizare trec de la Consiliul Concurentei la Comisia Europeana, care va fi evaluatorul si, practic, elementul decizionar. Consiliul Concurentei va deveni un punct de contact intre mediul de afaceri din Romania si autoritatile competente din Uniunea Europeana. Noi vom transmite notificarile necesare Comisiei Europene, care va analiza documentele primite si va da un verdict. Consiliul Concurentei va fi reprezentantul Romaniei la Curtea Europeana de Justitie daca vor aparea conflicte privind punerea in practica a ajutoarelor de stat si va transmite in mod oficial autoritatilor romane deciziile celor din Comisia Europeana. De asemenea, Consiliului ii ramane un rol crucial, respectiv controlul rezultatelor acordarii ajutoarelor de stat, verificarea modului in care se respecta conditiile impuse de comunitatea europeana, va avea grija sa nu existe in mediul economic romanesc ajutoare ilegale, care nu au fost autorizate de expertii europeni, si va coopera cu Comisia Europeana ori de cate ori va fi nevoie.
– Cum s-a realizat promovarea culturii concurentiale in teritoriu din punctul de vedere al implementarii legislatiei europene din acest domeniu?
– Cultura concurentiala este extrem de importanta, intrucat nu este suficient ca un grup de experti sa cunoasca la perfectie legislatia, daca noi nu o implementam in mod egal tuturor jucatorilor care sunt implicati in aceasta activitate. Astfel ca am adoptat o atitudine de totala transparenta prin organizarea de mese rotunde, seminarii, interviuri si campanii de promovare cu ajutorul mijlocelor de informare in masa.
Mai mult, incercam sa implementam aceste valori inca de pe bancile universitatilor, pentru ca problema concurentei se intalneste in aproape toate domeniile studiate in mediile academice, iar toate tarile cu traditie in domeniul concurential aloca un loc important educatiei la acest nivel.
Rezultatele eforturilor noastre au fost imbucuratoare. Daca, acum trei ani, nimeni nu auzise de Consiliul Concurentei sau despre obiectul lui de activitate, am multiplicat de zeci de ori actiunile, astfel ca, in opt luni, cate au trecut din acest an, am realizat proiecte de implementare a normelor concurentiale cat in intregul an 2005.
– Sunt pregatiti agentii comerciali autohtoni sa faca fata noilor prevederi din domeniul concurentei in cadrul unei piete europene?
– Marfurile si serviciile furnizate de producatorii autohtoni au inceput de cativa ani sa se incadreze in normele europene, cu preponderenta cele destinate exportului, intrucat Romania are numeroase acorduri de liber-schimb cu state europene, si nu numai, astfel ca produsele romanesti au fost deja supuse, intr-o anumita masura, rigorilor pietei internationale. Iar mediul a afaceri a inteles ca singura posibilitate de a supravietui si de a face performanta pe o piata uriasa este armonizarea intre principiile concurentiale si politica comerciala. Mai mult, si piata interna a devenit din ce in ce mai competitiva si mai aproape de standardele europene, astfel ca nu prea ai de ales: ori te conformezi, ori te prabusesti.
In acest context, noi trebuie sa urmarim care sunt domeniile unde sunt acceptate ajutoare de stat in tarile europene, pentru a le aplica si la noi in aceleasi domenii, astfel incat economia romaneasca sa fie la fel de competitiva ca si modelul nostru, Europa. Atata timp cat le siguram un climat favorabil, asemanator celui din spatiul comunitar, prin folosirea calculata si justificata a fondurilor primite de la bugetul de stat, firmele romanesti pot activa in conditii de egalitate in raport cu cele de pe piata europeana.
– Ce puncte vulnerabile mai exista in ceea ce priveste domeniul concurentei, atat la nivel central, cat si local?
– Intr-adevar, nu putem spune ca sistemul este perfect, pentru ca domeniul concurentei este extrem de dinamic. Rezultatele sunt pozitive, dar procesul trebuie continuat. Prima prioritate a noastra este sa nu ramanem in urma cu noile evolutii din domeniu, atat in ceea ce priveste politica antitrust, cat si cea a ajutoarelor de stat. Un lucru foarte important este si faptul ca ajutoarele de stat ilegale pot deveni daunatoare pentru companie, intrucat, pe langa fondurile primite, firma trebuie sa restituie si dobanzi.
Si in ceea ce priveste cultura concurentiala avem un decalaj fata de tarile cu traditie in acest domeniu, care au deja un sistem de formare in acest sens bine pus la punct. Aspectele sunt, intr-adevar, foarte complexe, in sensul ca sunt antrenate aici si alte medii, cum ar fi cel judecatoresc. Pentru a se evita o decizie judecatoreasca incorecta, este nevoie ca si cei din acest domeniu sa stapaneasca valorile concurentiale. Am inceput cu dreptul, dar mai avem destule eforturi de facut pe acest drum, pe care speram sa le rezolvam prin intensificarea promovarii acestei culturi.
– Ce se va intampla cu datoriile istorice ale mastodontilor comunisti? Vor beneficia de stergeri cei cu importanta strategica si care isi demonstreaza viabilitatea?
– Chiar daca au importanta strategica, acest mecanism nu se poate face automat, ci doar respectand regulile de joc. Pentru a fi acordat ajutorul de stat care vizeaza salvarea firmelor, ele trebuie sa prezinte un plan temeinic de restructurare, sa dovedeasca faptul ca pot deveni viabile si ca pot contribui cu minimum 50% din fondurile necesare redresarii companiei. Mai mult, ele trebuie sa informeze periodic Consiliul Concurentei asupra modului in care implementeaza planul de restructurare, pentru ca orice abatere de la norme este considerata un nou ajutor de stat, ceea ce inseamna incalcarea legii. Intrucat disciplina este deosebit de stricta, orice ajutor de stat acordat in afara regulamentului se poate intoarce impotriva companiei, prin dobanzile aferente returnarii ajutorului.
In ceea ce priveste societatea Termoelectrica, noi am incadrat-o in capitolul servicii de interes economic general, insa suntem inca in proces de evaluare a posibilitatilor de redresare a companiei si a gradului de rentabilitate pe care il poate atinge.
