În acest debut furtunos de an ne confruntăm cu o criză a valutelor de mare amploare. Consecințele crizei americane, căci putem acum vorbi fără a greși de o criză, nicidecum de simple turbulențe pe ipotecar, devin zilnic tot mai vizibile. Recesiunea bate cu putere la porțile SUA, cea mai mare economie din lume, chiar dacă șefii de la Washington, în frunte cu George Bush, nu vor să recunoască în ruptul capului. Dolarul cade agonizând la valori de neimaginat cu un an în urmă. Pragul de 1,6 dolari pentru un euro devine realizabil pe termen scurt, ceea ce creează deja frisoane la Bruxelles. Băncile americane digeră cu greu "stârvurile" ipotecare, multe dintre ele suferind de cancer la stomac. Și, pentru a ne demonstra că nu sunt totuși în moarte clinică, se vând pe mai nimic, cu 1-2 dolari acțiunea! Parcă am fi în România anilor '90, când s-a dat startul privatizărilor pe un dolar (ulterior un euro).
Efectele crizei se propagă în lanț și pe bătrânul continent. Aprecierea nesustenabilă a euro dă peste cap socotelile statelor membre UE, care își văd exporturile blocate în piețele externe pe latura preț. Motoarele economiilor Germaniei și Franței tușesc dând semne clare de gripare iar BCE, de voie, de nevoie, va trebui să purceadă în trimestrul doi la scăderea dobânzii de politică monetară.
În aceste condiții, singurii câștigători, ca în orice situație de criză, sunt aurul și petrolul. Eventual și monede de refugiu ca yenul japonez sau francul elvețian. Așa că nu trebuie să ne mire că barilul de petrol a sărit de 100 de dolari iar uncia de aur se cumpără acum cu peste 1.030 USD, ieri.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
