Cu mai putin de o luna inaintea integrarii Romaniei in UE se pune intrebarea cum va evolua datoria externa pe termen mediu si lung, in conditiile in care la sfarsitul lunii septembrie aceasta a depasit uriasa cifra de 26 miliarde de euro. In acelasi timp, serviciul datoriei externe a ajuns la aproximativ 4,1 miliarde de euro, iar contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit urias, de 6,7 miliarde de euro, mai mare cu 46,6% fata de perioada similara a anului trecut. Deficitul este cauzat de accelerarea aproape insuportabila a importurilor in raport cu exporturile realizate de agentii economici romani.
Raspunsul la aceasta intrebare incearca sa-l dea nu doar analistii recunoscuti, ci si institutiile abilitate in acest sens, precum Comisia Nationala de Prognoza (CNP), care a dat recent publicitatii un scurt studiu, intitulat -Impactul aderarii asupra comertului exterior-. Studiul este bazat pe analiza comparata intre experienta celor 10 state integrate in valul precedent si structura actuala a comertului exterior al Romaniei. In principal, se elimina obligatia intocmirii de declaratii vamale pentru bunurile care circula intre Romania si celelalte state din UE.
Exporturile au crescut in anul integrarii
Studiul amintit precizeaza ca in cazul celor 10 tari nou intrate, balanta comerciala a inregistrat evolutii diferite in primii ani dupa aderare. Practic, pe de o parte, in anul 2005, doar Cehia a inregistrat excedent. In cazul celorlalte tari, cererea interna de investitii a crescut, mai ales din cauza importurilor de masini si echipamente, chiar daca, pe de alta parte exporturilor de bunuri totale au inregistrat in anul integrarii o majorare semnificativa in ceea ce priveste ritmul de crestere. Dar in anul urmator, cel al post-aderarii, si exporturile in cauza, cu exceptia cazului Cehiei, Ungariei si Poloniei, au inregistrat diminuari mai mult sau mai putin semnificative, dupa caz.
Totusi, in ansamblu, se apreciaza ca exporturile noilor tari membre au inregistrat o -deplasare- din zona intra catre zona extra UE chiar din primul an de integrare, existand ipoteza ca acest fenomen sa fi aparut ca urmare a utilizarii sistemului tarifar specific UE (TARIC) si a politicilor de comert exterior aplicate de aceasta. Intr-un astfel de clasament, Ungaria este tara in care ponderea exporturilor extra UE a inregistrat cea mai mare crestere, cu 4,9%, urmata de Estonia – 4,6%, Polonia – 3,6% si Cehia, cu 2,1%. In respectivul an, 2005, exporturile Romaniei in tarile UE au reprezentat 67,6% din total exporturilor, nivel comparabil cu cel al Lituaniei si Slovaciei, considerate la acel moment tarile cu contributia cea mai redusa. Specialistii CNP apreciaza ca -este foarte posibil ca si in cazul Romaniei sa se petreaca acelasi fenomen incepand cu anul 2007-, mai ales ca si in 2005 s-a inregistrat o majorare importanta a exporturilor extra UE, de aproximativ 41%.
Schimbarea structurii
In toate tarile nou integrate, in primul an dupa aderare importurile au inregistrat ritmuri de crestere superioare celor realizate in anul anterior, cu precizarea ca s-a modificat si structura provenientei bunurilor importate, in sensul majorarii ponderii celor intra UE in defavoarea celor extra UE. Cele mai importante modificari ale acestei structuri au avut loc in Cehia, tara care inaintea aderarii inregistra o pondere de 71,1%, in anul 2004 creste cu 8,9% si cu inca 1,1% in anul 2005, ajungand la 81,1%. Dintre toate tarile respective, doar Letonia si-a pastrat neschimbata structura importurilor. CNP apreciaza ca exista un grad -ridicat de convergenta al importurilor- in cazul tarilor care au aderat in anul 2004 la UE in comparatie cu Romania. In cazul tarii noastre, la nivelul anului 2005, ponderea importurilor din UE in totalul importurilor era de 62,2%, chiar daca in cazul Lituaniei se inregistra o pondere de doar 59%. Practic, in anul post-aderare s-a inregistrat -o majorare a ponderii importurilor de bunuri intra UE in PIB-ul tuturor tarile nou-integrate, cea mai mare crestere inregistrandu-se in Estonia, 12,4%, urmata de Cehia cu 10,5%, Slovenia si Slovacia cu 9,3%, respectiv cu 9,2%.
