Romanii se pregatesc sa sarbatoreasca intrarea in marea familie europeana, convinsi ca recomandarile Comisiei Europene vor fi favorabile, chiar daca Finantele se lupta in continuare cu sistemele informatice, iar agricultura risca sa primeasca doar o parte din banii pregatiti de UE.
In mod surprinzator fata de precedentele rapoarte, Romania are probleme la capitolele economice. Romania cifrelor macroeconomice, fundamentul pentru primirea statutului de economie functionala, nu a mai putut lua ochii oficialilor europeni, care solicita structuri competente pentru a fi siguri ca banii UE sunt folositi in mod corect, eficient si sub un control performant.
La raportul Comisiei Europene din aceasta primavara, singurul stegulet rosu care ar fi activat clauza de salvgardare, respectiv la amanarea cu un an a datei de integrare, nu s-a regasit in zona coruptiei sau a justitiei, ci la finante publice, unde erau mari intarzieri in implementarea sistemelor informatice pentru centralizarea datelor privind TVA si accize.
Mai mult, cele mai numeroase avertismente severe (stegulete rosii) au venit tot in economie, mai exact la capitolul Agricultura.
La acestea se adauga criza de la Curtea de Conturi, unde reorganizarea institutiei s-a lovit de Curtea Constitutionala, la sesizarea Partidului Social Democrat. Comisia Europeana doreste functionarea Curtii de Conturi ca o institutie independenta, in cadrul careia sa functioneze Autoritatea de Audit, cu rol de control al fondurilor europene. Actuala conducere a Ministerului Finantelor s-a disculpat, in parte indreptatit, aratand ca procedurile pentru introducerea sistemului informatic au inceput imediat dupa preluarea portofoliului de ministru de catre Sebastian Vladescu, iar calendarul a fost amanat tocmai la solicitarea Comisiei Europene (CE), care a dorit sa verifice termenii licitatiei.
Comisia Europeana a raspuns prompt si cu un argument fara echivoc ca Romania cunostea de multa vreme aceste obligatii si putea incepe implementarea sistemelor inca din 2002.
La agricultura, problemele sunt atat de natura organizatorica, cat si structurala. In raportul din luna mai, CE a avertizat asupra intarzierilor in constituirea si acreditarea agentiilor de plati, precum si a sistemului integrat de administrare si control. Infiintarea sistemului de colectare si a unitatilor de neutralizare a deseurilor de origine animala a figurat, de asemenea, printre restante.
In pragul ultimului raport de tara inaintea aderarii, guvernantii au trecut la mars fortat pentru recuperarea intarzierilor de la capitolele economice, cele care pot duce la pierderea unor sume importante din partea UE.
Finantele au reusit intr-un termen considerat record implementarea si verificarea sistemelor informatice si parcurg ultimele doua etape, respectiv interconectarea sistemelor din teritoriu cu cel central, in paralel cu testarea acestora cu cele din UE, si introducerea informatiilor in baza de date. Parcursul din ultimele luni va asigura, probabil, o recomandare mai putin drastica din partea CE, care va accepta promisiunea functionarii pe deplin a celor doua sisteme pana la data aderarii.
O astfel de promisiune a venit si din partea ministrului agriculturii, Gheorghe Flutur, in ceea ce priveste agentiile de plati, insa la acest capitol situatia este ceva mai sensibila.
Comisia Europeana are deja mai multe experiente nefericite cu gradul de pregatire a agentiilor de plati din statele care au aderat in 2004, si chiar tari care au intrat mai demult in UE. Acreditarea pe ultima suta de metri ar putea sa fie un argument insuficient pentru specialistii de la Bruxelles.
Seful Departamentului de coordonare a asistentei de preaderare al Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Giorgio Ficcarelli, a declarat recent ca sumele alocate Romaniei pentru agricultura vor fi cunoscute dupa raportul de tara. Cea mai severa masura ar putea fi reducerea cu 20% a fondurilor directe alocate Romaniei in urmatorii sapte ani, de 12 miliarde de euro la 9,6 miliarde de euro.
