Economiile est-europene par sa se afle intr-o pozitie buna pentru a rezista la incetinirea ritmului de crestere globala, desi conjunctura economica a regiunii se deterioreaza, se arata intr-o analiza din 10 septembrie a Economist Intelligence Unit (EIU), divizie a grupului The Economist.
EIU estimeaza ca rata de crestere economica a celor zece state est-europene care si-au depus candidatura pentru intrarea in Uniunea Europeana (UE) va atinge 3,5% in acest an, nivel usor inferior ratei de 3,7% inregistrata in 2000.
In schimb, cresterea economica a UE este asteptata sa scada de la 3,4% in 2000 la numai 2% in 2001.
Investitiile straine directe in regiunea est-europeana se vor diminua in acest an, insa perspectivele acestei zone pentru companiile deja prezente in statele respective sunt oarecum linistitoare. In plus, chiar in conditiile unei incetiniri a cresterii economice a UE, exista premisele necesare pentru continuarea cresterii exporturilor est-europene.
Nici pietele locale nu au avut o evolutie prea slaba in primul semestru al anului. Desi vanzarile cu amanuntul din Polonia au scazut in perioada ianuarie-iunie, consumul este in crestere in Slovacia si va fi consolidat de ascensiunea Produsului Intern Brut si de marirea salariilor reale. In Rusia, puternicele marci locale impiedica firmele occidentale sa castige increderea consumatorilor, dar veniturile populatiei au crescut dupa criza din anul 1998, iar rusii par dispusi sa cheltuiasca.
Marirea salariilor reale stimuleaza, de asemenea, cererea pentru consum, in timp ce progresul mai lent al preturilor din multe economii majore ale regiunii ajuta la stabilizarea cresterii salariilor nominale. Cu toate acestea, companiile inregistreaza o majorare a costului fortei de munca. Aceasta problema nu este deocamdata grava, intrucat costurile mai mari sunt justificate, partial, prin sporirea productivitatii.
Dar pentru ca investitiile in regiune sa ramana profitabile, Europa de Est trebuie sa-si continue progresul catre promovarea produselor cu valoare adaugata mai mare. Iar statele care depind inca de exporturile ce implica un volum mare de munca, precum Bulgaria si Romania, vor putea sa-si consolideze astfel rezistenta fata de eventualele crize economice viitoare.
Scaderea PIB din Europa nu e de durata
Incetinirea suplimentara a ritmului de crestere economica din Europa, pana la o scadere a Produsului Intern Brut al statelor din regiune, ca urmare a atacurilor teroriste din Statele Unite, nu va fi una de durata, a declarat, ieri, Klaus Liebscher, membru al Consiliului Bancii Centrale Europene (BCE), citat de Reuters.
-In contextul unei economii solide in zona euro, Consiliul Bancii Centrale Europene considera ca scaderea PIB din aceasta regiune va fi una pe termen scurt-, a adaugat oficialul BCE.
Liebscher, care este si guvernatorul Bancii Nationale a Austriei, a afirmat ca diminuarea ratelor dobanzilor, operata luni de Banca Centrala Europeana, a constituit -masura potrivita, in perspectiva unui declin al cresterii economice din zona euro si pe fondul unor riscuri minore de crestere a inflatiei-.
In urma deciziei institutiei europene, rata dobanzilor a scazut de la 4,25% la 3,75%. Masura a fost luata la scurt timp dupa o decizie similara a Rezervei Federale a Statelor Unite, care a diminuat cu o jumatate de procent principalele rate ale dobanzilor.
