Dna Mariana Diaconescu este noul presedinte al Bancii de Export-Import a Romaniei (Eximbank). Doctor in economie, lucreaza in sistemul bancar de aproape zece ani, la Eximbank venind din structurile Bancii Nationale a Romaniei.
– In ce stare ati gasit banca imediat ce v-ati instalat in functia de presedinte al Eximbank?
– Ma asteptam sa gasesc o banca cu o activitate complexa, deosebita fata de a celorlaltor banci din tara. Este banca prin care se acorda garantii in numele si pe contul statului pentru promovarea activitatilor de comert exterior. Eximbank deruleaza, de asemenea, activitati de asigurare, atat in numele si pe contul statului, cat si in nume si cont propriu, activitati care ne fac unici in peisajul bancar romanesc. Sprijinirea exportatorilor se face prin acordarea de bonificatii de dobanda, prin scutirea de la plata taxelor vamale la importurile de completare, prin scrisori de garantie in numele statului pentru exporturile complexe, de obiective la cheie. In plus, banca functioneaza ca agent pentru derularea unor linii de credit acordate de organismele financiare internationale, dupa negocierea cu statul roman. Un exemplu in acest sens este linia de finantare acordata Romaniei, in 1996, de Banca Mondiala (Industrial Development Project – IDP). Initial, aceasta a fost de 170 milioane de dolari, dar, ulterior, in 1999, a fost redusa cu 50 milioane de dolari, la cererea Romaniei, deoarece plateam penalitati de neutilizare.
Exportatorii au pierdut 50 milioane de dolari de la Banca Mondiala
– De ce nu s-au utilizat in totalitate banii primiti de la Banca Mondiala, in conditiile in care dobanzile se situau sub media pietei bancare?
– Suma respectiva nu a fost trasa in totalitate datorita necunoasterii suficiente de catre exportatori a facilitatilor oferite. A fost o problema de mediatizare, dar si una de ordin tehnic. Din pacate, linia de finantare a avut ghinionul de a se derula prin cateva banci, dintre care unele s-au desfiintat ulterior: Bancorex, Bankcoop, BDF, BCR si Banca Tiriac. Aceste banci au fost alese insa chiar de Banca Mondiala. O misiune a acestei institutii va sosi azi la Bucuresti pentru a verifica modul in care s-au acordat imprumuturi pentru exportatori din aceasta linie. In prezent, toate cele 120 milioane de dolari s-au consumat, Eximbank primind doar rambursari de credite, pe care le utilizam, apoi, intr-un mecanism de finantare pe termen scurt a exportatorilor – credite revolving -, pana la scadenta la care noi trebuie sa rambursam banii, la randul nostru, Bancii Mondiale.
– Ce alte linii de finantare pentru exportatori derulati din bani primiti de la organismele financiare internationale?
– O alta linie de finantare este linia KFW, de 50 milioane de marci germane, din care mai exista sume importante ce ar putea fi trase si de care exportatorii ar putea sa beneficieze. Prin aceasta linie, ce va fi in curand prezentata pe pagina noastra de Internet, finantam intreprinderile mici si mijlocii, cu maximum un milion de marci. O alta linie, de data aceasta doar pentru finantarea importurilor realizate din Elvetia, a fost stabilita cu Credit Swisse, beneficiare fiind tot IMM-urile. Linia totala este de 20 milioane de franci elvetieni, iar importurile respective pot fi finantate pana la 85% din valoare, trebuind sa beneficieze, in plus, de o garantie contra riscului de export acordat de guvernul federal elvetian.
– Exista vreo sansa ca Eximbank sa fie recapitalizata anul acesta?
– Recapitalizarea ar trebui sa fie facuta de catre statul roman, care detine 74% din actiuni, prin Autoritatea de Privatizare. In Legea bugetului pe 2001 nu a fost prevazut insa nici un leu cu aceasta destinatie, astfel incat recapitalizarea nu va fi facuta in acest an. Pentru Eximbank, bugetul nu a pravazut decat 800 miliarde de lei, din care 400 miliarde de lei pentru stabilizarea ratei dobanzii la creditele acordate pentru exportatori, 350 miliarde de lei pentru stimularea realizarii de obiective complexe destinate exportului si 50 miliarde de lei pentru asigurarea si reasigurarea creditelor obtinute pentru realizarea altor bunuri si servicii de export. In privinta recapitalizarii, nu a fost stabilita inca o suma concreta, acest calcul putand fi facut doar dupa definitivarea planurilor de restructurare a bancii, prevazuta in Programul PSAL 2 cu Banca Mondiala.
– In afara deficientelor de mediatizare, cum explicati faptul ca exportatorii apeleaza totusi destul de rar la facilitatile pe care Eximbank le ofera, preferand sa lucreze cu alte banci comerciale?
– Orice banca comerciala, in afara de finantarea propriu-zisa a productiei de export, le ofera si alte facilitati, de tipul operatiunilor de cont curent sau reduceri de comisioane, beneficiind, in plus, de o retea mai buna de banci corespondente. Avem convingerea insa ca in perioada urmatoare vom face mai cunoscute facilitatile pe care le oferim fara a deveni, insa, o banca comerciala. Intentia noastra este sa promovam cat mai bine interesele statului in privinta promovarii productiei de export, inclusiv pana la a vedea cate locuri de munca sunt sustinute printr-o finantare.
– Aceasta inseamna ca veti conditiona acordarea finantarii de crearea unor noi locuri de munca?
– Nu neaparat sa conditionam, ci vom incerca sa oferim acest sprijin financiar cu prioritate exportatorilor care dovedesc ca pot sustine cat mai multe locuri de munca pe o perioada cat mai lunga.
– Se mai plang exportatorii, cand vorbesc despre Eximbank, de birocratie, de analizarea greoaie a cererilor de acordare a garantiilor statului pentru participarea la licitatii internationale…
– Evident, imi este greu sa fac aprecieri asupra a ceea ce s-a intamplat in perioada trecuta in banca, insa pot sa va spun ca vom incerca sa inlaturam aceste neajunsuri intr-un rastimp cat mai scurt.
Acceptarea unui reprezentant ANEIR in Consiliul de Administratie al bancii este posibila
– Cum ati califica relatiile pe care le aveti cu asociatiile de profil ale exportatorilor?
– Sunt relatii foarte bune, Eximbank fiind si membru ANEIR. Am dori o intensificare a acestor relatii, sa cunoastem cat mai mult din necesitatile exportatorilor pentru a le putea veni in intampinare cu produse si servicii.
– Este posibila acceptarea unui reprezentant ANEIR in Consiliul de Administratie al Eximbank?
– Este posibila. De ce nu?
– In ce masura mai este capabila Eximbank sa finanteze, in conditiile actuale, exporturile complexe, de obiective la cheie?
– Finantarea unor astfel de obiective, pe o perioada mult mai mare decat de obicei, nu este posibila decat cu sprijinul statului, care are interesul de a promova fie relatiile economice cu anumite state, fie tehnologia romaneasca. In momentul de fata, finantam exporturi complexe de uzine electrice, spre exemplu pentru Santierul Naval Constanta, exporturile de instalatii electrile ale Elvimex in Siria sau ale Romelectro Construct in Iordania.
– Care este ponderea creditelor neperformante in portofoliul total de credite al Eximbank?
– Din pacate, nici Eximbank nu a fost ferit de creditele neperformante, dar avem pentru ele garantii in curs de executare sau de incasare si speram sa le valorificam cat mai repede posibil. Ponderea este relativ mica in portofoliul total de credite, probabil si pentru ca se desfasoara intr-o foarte mare proportie din fondurile statului. Nu pot spune decat ca ne situam in plutonul bancilor care nu sunt afectate acut de creditele neperformante.
