Politica de subventionare aplicata de peste 10 ani in economia romaneasca va intra cel mai probabil de anul viitor intr-o etapa mult mai restrictiva, consolidarea sumelor destinate sprijinirii populatiei si a activitatilor din anumite sectoare economice urmand a se face din surse bine definite. Acesta reprezinta de altfel unul dintre mesajele transmise de reprezentantii Fondului Monetar International (FMI), in urma analizei efectuate de misiunea din perioada 3-17 iulie asupra modului de indeplinire a masurilor convenite pentru eliberarea ultimelor doua transe de imprumut.
Negociatorul-sef pentru Romania, Neven Mates, a atras atentia ca, in proiectul de buget pe anul viitor, sursele financiare care vor sustine masurile sociale pentru sprijinirea persoanelor cu venituri reduse trebuie specificate cu exactitate. Declaratia a fost facuta in contextul analizei privind rectificarea bugetului din acest an, care a evidentiat necesitatea suplimentarii sumelor destinate armatei, autoritatilor locale (pentru constituirea stocurilor de combustibili), precum si altor domenii ce vor fi stabilite de Guvern. Memorandumul incheiat intre Guvern si FMI prevede pe termen scurt, adica pentru iarna 2002-2003, cresterea cu 40% a cuantumului ajutoarelor acordate persoanelor cu venituri reduse pentru achitarea facturilor la energia termica. De altfel, in prima etapa a rectificarii bugetare ce va avea loc in cateva saptamini vor fi prevazute circa 2.000 miliarde de lei, reprezentand subventia pentru energie termica ce este acordata in avans autoritatilor locale in vederea constituirii stocurilor energetice la centralele din subordine. Chiar si premierul Adrian Nastase a recunoscut ca, in conditiile unei politici financiare bazate pe austeritate, trebuie sa se adopte masurile sociale care implica cel mai mic efort bugetar. De asemenea, domnia sa a precizat ca ar fi absurda incercarea de a acoperi complet subventiile la caldura.
Ideea reducerii subventiilor destinate sustinerii unor activitati economice nu este noua, fiind direct legata de procesul de restructurare al respectivelor domenii. De altfel, ineficienta acestor sectoare economice se cuantifica tocmai in necesarul de subventionare. Cel mai relevant exemplu este cel al sectorului minier, unde nivelul de subventionare a continuat sa se diminueze de la an la an dupa 1997, anul demararii procesului de restructurare. Astfel, daca in 1997 subventiile din sectorul miner totalizau 165 milioane de dolari, in 2000 acestea au ajuns la 97,5 milioane de dolari, in 2001 la 91,4 milioane de dolari, pentru ca in acest an sa fie prevazuta in bugetul de stat o suma reprezentand echivalentul a 87 milioane de dolari (3.087 miliarde de lei). Or, reducerea subventiilor a fost posibila numai prin aplicarea unui program dur de restructurare a sectorului minier, care a avut ca obiectiv final dimensionarea capacitatilor de productie in functie de cererea de pe piata. A fost inchisa in aceasta perioada cea mai mare parte a exploatarilor miniere nerentabile si personalul in sector s-a redus de la 117.100 salariati in 1997 la 70.600 in prezent.
Sectorul producerii energiei termice se numara printre activitatile cu cel mai ridicat nivel de ineficienta, pe de o parte datorita neaplicarii unui program real de restructurare si pe de alta parte ca urmare a existentei unor instalatii si echipamente invechite fizic si tehnologic. Asa se face ca, in conditiile in care pretul national de referinta (PNR) pentru energia termica este de 840.000 de lei/Gcal, exista unitati ce produc al un pret de 1.200.000 de lei/Gcal. In aceste conditii, tocmai pentru a diminua sumele necesare pentru subventionarea diferentei dintre PNR si pretul real al energiei termice, s-a luat decizia aplicarii unor preturi pe plan local peste nivelul de 840.000 de lei/Gcal.
Chiar si in sectorul agricol, unde se impune in mod cert continuarea subventionarii producatorilor, s-a pus problema stoparii acestora pana la identificarea unor noi surse de finantare. Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor (MAAP), Ilie Sarbu, a declarat recent ca va continua sa sprijine achizitionarea de masini si utilaje agricole, dar ca reluarea subventionarii depinde de sumele obtinute din redeventa pentru terenurile concesionate-. Fondurile prevazute pentru acest an s-au terminat si nu ne putem permite sa dam credite pentru care nu avem acoperire-, a precizat ministrul agriculturii.
Transportul calatorilor pe calea ferata este un alt domeniu ce inghite anual importante sume de la buget destinate acoperirii costurilor reale. Totusi, si in acest caz s-a inregistrat un trend descendent, la sfarsitul anului trecut subventiile pentru transportul de calatori pe calea ferata scazand drastic.
