Pe langa multe dificultati structurale, Romania se confrunta cu o pondere ridicata a agricultorilor in totalul populatiei ocupate si cu un numar mare de fermieri varstnici. Pentru reducerea treptata a acestui raport, printre alte masuri, UE propune pentru agricultura romaneasca aplicarea unei scheme de pensionare anticipata, care poate garanta venituri totale de pana la 15.000 euro pe an pentru fermierii care se pensioneaza inainte de limita si isi incredinteaza pamantul tinerilor.
Ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, Gheorghe Flutur, considera ca -particularitatile agriculturii din Romania trebuie sa fie luate in seama de catre UE-. Declaratia ministrului roman a fost facuta in prezenta lui Dirk Ahner, director general adjunct al Directiei generale pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala de pe langa UE. Cu aceeasi ocazie, oficialul european a declarat ca, din partea UE, dupa integrare, spre agricultura romaneasca vor veni, anual, de cinci-sase ori mai multe fonduri decat de la SAPARD.
Destructurarea – principala dificultate a agriculturii romanesti
Specialistii europeni cred ca una dintre cele mai mari dificultati ale agriculturii romanesti e reprezentata de destructurarea suferita in ultimii 15 ani, perioada in care sectoare importante au disparut. In primul rand, a fost pierduta, in mare parte, legatura cu piata, dar cel mai grav e faptul ca acest lucru s-a petrecut in cazul pietei nationale, in special in cazul carnii. Astfel, ponderea importului la carnea de porc atinge 40%.
Pe de alta parte, ministrul Gheorghe Flutur considera ca o alta dificultate reala o reprezinta bipolaritatea agriculturii romanesti, dublata, evident, de lipsa clasei de mijloc. Practic, exista circa 4,5 milioane de mici gospodarii in care se practica o agricultura inapoiata, de subzistenta, si doar in jur de 23.000 de mari ferme.
Fermierii batrani vor trebui sa transfere terenurile tinerilor
Politica agricola comuna (PAC) este finantata prin intermediul fondurilor structurale, pentru perioada 2000-2006, bugetul total al acestora fiind de 195 miliarde de euro. Pentru a beneficia de sprijinul UE pentru agricultura si dezvoltare rurala, Romania trebuie sa-si pregateasca institutiile care vor aplica PAC inainte de aderare, dar nu este obligata sa se conformeze legislatiei europene inainte de data aderarii. Pe langa alte dificultati, Romania se confrunta cu o pondere mare a agricultorilor in totalul populatiei ocupate, dar si cu un numar mare de fermieri varstnici. UE propune aplicarea unei scheme de pensionare anticipata, care poate garanta venituri totale de pana la 150.000 euro pe fermier, in transe egale, timp de 10 ani. La randul lor, autoritatile romane vor trebui sa aplice aceasta schema, care va presupune ca fermierii de peste 55 de ani sa inceteze definitiv toate activitatile agricole comerciale, iar utilizarea terenului sa fie transferata fermierilor tineri.
Tipuri de subventii dupa aderare
Dupa aderare, produsele romanesti vor beneficia de aceleasi subventii ca si cele din statele membre, cu exceptia cazurilor in care s-au negociat perioade de tranzitie. Ajutorul financiar direct va fi acordat unei ferme din categoria celor mari, aceasta putand accesa un plafon maxim de 300.000 euro pe subventie, in timp ce o ferma de subzistenta doar maximum 1.000 de euro. Doar ca statele candidate vor avea acces la aceste fonduri in mod esalonat, fermierii romani primind doar un anumit procent fata de sumele acordate fermierilor din statele membre. Masura va disparea abia in anul 2011.
Din momentul aderarii, fermierii romani vor fi eligibili pentru schemele de pensionare anticipata, UE platindu-le in transe egale pe durata de 10 ani pana la 15.000 euro/an pentru cei care depasesc 55 de ani, dar daca n-au implinit varsta pensionarii, au lucrat 10 ani in agricultura si au abandonat activitatea comerciala in domeniu. Fermierii tineri vor putea primi din partea UE pana la 25.000 euro fiecare, daca au sub 40 de ani. De asemenea, acestora UE le va subventiona dobanzile la imprumuturi, daca acestea sunt facute pentru investitii in agricultura, fermierul tanar putand opta fie pentru acest lucru, fie pentru masura precedenta. In al treilea rand, fermierii din zonele defavorizate, precum zonele montane, vor fi stimulati cu plati compensatorii, cuprinse intre 25 si 200 euro pe hectar, daca nu renunta la cultivarea pamantului. In cazul in care ferma este situata in zone cu constrangeri de mediu, vor primi 200 euro/ha pentru compensarea costurilor determinate de adaptarea la standardele de mediu ale UE. Daca fermierii romani vor folosi cel putin cinci ani la rand metode de productie care nu dauneaza mediului, subventiile vor fi de pana la 600 euro/ha pentru recolte anuale, pana la 900 euro/ha pentru cele periodice si 450 euro/ha pentru imbunatatiri aduse terenului.