Dimensiunile economiei subterane devin tot mai mari de la an la an, cu toate ca in programele de masuri elaborate de autoritatile romane apar frecvent, cu precadere in ultima perioada, initiative menite sa scoata la lumina afacerile care s-au sustras pana acum Fiscului. Spre zona gri a economiei migreaza in special agentii economici din domeniul alcoolului, cafelei si tutunului, sectoare care au tinut permanent capul de afis al stirilor legate de contrabanda si evaziune fiscala. Potrivit premierului Adrian Nastase, numai in primul semestru al anului cazurile de evaziune fiscala constatate in domeniul alcoolului, cafelei si alcoolului au depasit numarul de 85.000, bugetul fiind prejudiciat cu 12.675 miliarde de lei. Suma reprezinta echivalentul a peste 400 milioane de dolari, si depaseste cu cateva zeci de miliarde de dolari valoarea contrabandei constatate in interval de trei ani, in perioada 1993-1995. Pentru sectorul alcoolului, Guvernul a gasit recent o solutie de diminuare a evaziunii, modificand regimul accizelor. Astfel, accizele la bauturile alcoolice spirtoase au fost eliminate, astfel incat taxarea sa se faca o singura data, la alcoolul etilic rafinat ca materie prima. Pentru cafea, accizele au crescut la un sortiment, iar contrabanda continua sa prolifereze. Solutiile incercate de autoritati pentru a diminua evaziunea spre care s-au orientat agentii economici nu au fost de prea mare ajutor, iar incasarile din accize la buget, in loc sa creasca, s-au diminuat tot mai mult in fiecare an.
Dat fiind faptul ca pentru cafea acciza se aplica asupra cantitatilor produse sau importate, fiind mai mica la cafeaua verde decat in cazul celei prajite sau al celei gata ambalate, importatorii evazionisti au gasit rapid o modalitate de inselare a Fiscului in diminuarea valorii declarate in Vama. Mafia cafelei a facut astfel o concurenta neloiala producatorilor legali, reusind sa darame in scurt timp afacerile acestora. Daca in 1997, inainte de introducerea accizelor vamale, pe piata romaneasca se vindeau 4.000 de tone de cafea, anul trecut, productia a scazut la 1.466 de tone, adica la aproximativ o treime. Accizele au crescut permanent, ajungand in prezent la 828 euro/tona pentru cafeaua verde, 1.075 euro/tona pentru cea prajita si macinata, respectiv 4.500 euro/tona pentru cafeaua solubila si amestecurile de cafea solubila. Un studiu realizat recent pe piata cafelei arata ca din aplicarea taxelor vamale si accizelor se incaseaza la nivelul intregii piete circa 155,9 milioane de euro. La aceasta suma, sectorul oficial contribuie cu 109,74 milioane de euro, iar marfa de contrabanda, in volum cel putin egal cu cea decalarata, cu numai 46,14 milioane de euro. Pentru cafeaua solubila, sectorul oficial achita taxe vamale de 2,268 milioane de euro si accize insumand 4,725 milioane de euro, in timp ce pentru cafeaua solubila de contrabanda se incaseaza taxe vamale de numai 972.000 euro si accize de 1,025 milioane de euro. La fel, pentru cafeaua verde si prajita, sectorul oficial plateste taxe vamale de 16,146 milioane de euro, fata de numai 6,92 milioane de euro in cazul contrabandei, si accize insumand 86,625 milioane de euro, comparativ cu cele 37,125 milioane de euro cu care cotizeaza contrabandistii. Studiul citat arata ca, daca ar fi eliminate accizele, disparand astfel cafeaua de contrabanda, incasarile din taxe vamale platite de sectorul oficial ar creste la 8,64 milioane de euro pentru cafeaua solubila si la 33,552 milioane de euro pentru cea verde si prajita. In plus, prin cresterea consumului, piata interna s-ar extinde de la o valoare a vanzarilor de 18 milioane de euro pentru cafeaua solubila la 48 milioane de euro, si de la 128,15 milioane de euro in cazul cafelei verzi si prajite la 186,4 milioane de euro, iar statul ar castiga mult mai mult prin impozitarea profitului agentilor economici din domeniu. Cifrele corespund unei estimari a cresterii volumului vandut de la 1.500 tone de cafea solubila la 4.000 de tone si de la 27.500 tone cafea verde si prajita, la 40.000 tone.
Cum incasarile la buget din accize nu s-au majorat, singurul efect al mentinerii acestor taxe a fost cresterea spectaculoasa a contrabandei si falimentarea producatorilor care s-au ambitionat sa ramana in zona -alba- a economiei. Mai mult decat atat, mentinerea accizelor la cafea incalca Acordul european de asociere a Romaniei la Uniunea Europeana. Articolele 11 si 12 din Acord precizeaza clar conditiile pe care Romaania trebuia sa le indeplineasca pana la 1 februarie 2002: reducerea progresiva pana la eliminarea taxelor vamale la import si a taxelor vamale de natura fiscala la produsele industriale originare din Comunitate. In doar cateva luni, Executivul va trebui sa elimine accizele la cafea, desi in proiectul de buget discutat la Palatul Victoria o astfel de intentie nu a fost pusa in discutie.
