Fermele agricole si IMM-urile vor avea aliati indispensabili in lupta pentru supravietuire care se anunta pentru perioada post-aderare. Fondurile de garantare, concepute pentru a facilita acordarea creditelor, vor determina, in viziunea expertilor, reducerea costurilor de finantare atat pentru beneficiarii imprumuturilor, cat si pentru banci.
Prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Florin Georgescu, apreciaza ca apartenenta fondurilor de garantare la normele Basel II aduce un plus de credibilitate acestor fonduri in fata celor care acorda creditele, in conditiile in care normele anterioare, Basel I, nu recunosteau garantiile emise de institutiile de resort. In plus, noua incadrare extinde limitarea creditarii, pentru ca se urmareste o imbunatatire a managementul riscului si, in acelasi timp, permite bancilor o monitorizare mai eficienta a clientilor.
Oficialul BNR a adaugat ca Fondul de Garantare a Creditelor Rurale a fost cel mai activ in ultimii ani. -Cele mai multe garantii au fost in lei, insa pentru intreprinderile mici si mijlocii, garantiile in valuta au avut o pondere semnificativa. Este normal, avand in vedere ca aceste credite au fost folosite pentru retehnologizare si pentru importuri-, a mai spus Georgescu.
Presedintele comisiei comisiei de buget-finante din Senat, Varujan Vosganian, considera ca fondurile de garantare constituie singura posibilitate a multor IMM-uri din mediul rural de a obtine un credit necesar pentru finantarea proiectelor: -Majoritatea solicitantilor contracteaza pentru prima data un credit si intampina dificultati din partea bancii, astfel ca fondurile vor fi acceptate ca diminuator de risc-. Mai mult, el a subliniat ca imprumuturile pentru sectorul agricol nu se adreseaza numai taranilor. -Este vorba de retehnologizarea agriculturii. Destul de des, industriasi de la oras investesc in agricultura, se infiinteaza locuri de munca si cresc veniturile la bugetele locale-, a precizat senatorul.
La randul sau, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Nicolae Lazin, apreciaza ca bancile au destule lichiditati pentru a finanta investitiile in agricultura si, chiar daca isi vor asuma riscuri suplimentare, au capacitatea de a ajuta la obtinerea unor randamente de exploatare competitive cu cele ale fermelor europene. El a adaugat ca bugetul Ministerului Agriculturii a fost atat de solicitat in acest an, incat va inregistra un deficit de finantare de un miliard de euro, pentru acoperirea caruia se va recurge la accesarea unor credite bancare.
