– Societe des Sucreries du Marquenterre ar putea obtine fabrica din Bod, la mai bine de doi ani dupa ce firma lui Tartaga le-a suflat licitatia prin sforile trase la FPS
Firma franceza Societe des Sucreries du Marquenterre si-a anuntat intentia de a cumpara activele Fabricii de Zahar Bod, ipotecate in favoarea Sucursalei Brasov a Bancii Agricole, dupa ce firma Darcom SRL, reprezentata de Dan Tartaga, a preluat de la FPS, in urma cu mai bine de doi ani, pachetul majoritar de actiuni. Conducerea Bancii Agricole Brasov a primit, saptamana trecuta, o scrisoare prin care societatea franceza solicita sa fie instiintata cu privire la data la care va avea loc licitatia pentru activele ipotecate. Totodata, Societe des Sucreries du Marquenterre a solicitat si documentele ce vor fi intocmite pentru licitatie, pentru a-si face calculele in vederea negocierilor care vor avea loc pentru vanzarea activelor Fabricii de Zahar Bod. In luna noiembrie 1998, Societe des Sucreries du Marquenterre a participat la licitatia organizata de FPS Bucuresti, pentru achizitionarea pachetului majoritar de actiuni de la Fabrica de Zahar Bod, alaturi de firma Darcom SRL, care a fost declarata castigatoare. Firma franceza a acuzat, la vremea respectiva, faptul ca a pierdut pachetul de actiuni de la Bod, din cauza unor nereguli. Societe des Sucreries du Marquenterre a semnalat autoritatilor viciile care au fost confirmate si de observatorul desemnat la licitatie, un reprezentant al Societe Generale. Fabrica de Zahar Bod se judeca acum cu Banca Agricola Brasov, care incearca sa-si recupereze banii din creditele pe care le-a acordat acestei societati. Unul dintre credite, in valoare de 1,5 miliarde de lei, a fost angajat de fabrica, in 1998, inainte ca FPS sa vanda pachetul majoritar de actiuni. Creditul a fost acordat in conditii legale, numai ca banii nu au mai fost rambursati dupa ce conducerea Fabricii de Zahar Bod a fost preluata de miliardarul Dan Tartaga. Banca Agricola a reusit, prin intermediul instantei de judecata, sa instituie pentru acest credit sechestru pe o locomotiva din proprietatea societatii. Acest activ a fost evaluat, prin expertiza, la aproximativ zece miliarde de lei, insa Banca Agricola Brasov nu reuseste sa gaseasca nici un client dispus sa cumpere o locomotiva. Un alt proces are ca obiect recuperarea creditului cu dobanda subventionata, in valoare de 12 miliarde de lei, acordat, in februarie 1999, Fabricii de Zahar Bod, dupa ce conducerea ei fusese preluata de Dan Tartaga.
Imprumutul a fost acordat in conditii nelegale, iar controlorii financiari ai Curtii de Conturi, care au verificat in vara anului 1999 documentele care au stat la baza creditului, au recomandat Bancii Agricole rezilierea contractului. In cazul in care banca reuseste sa scoata la licitatie activele Fabricii de Zahar Bod, Societe des Sucreries du Marquenterre ar putea prelua fabrica, fara a mai astepta finalizarea cercetarilor in dosarul penal deschis lui Dan Tartaga, proces care ar putea atrage rezilierea contractului de privatizare.
In 23 februarie 1999, Dan Tartaga a solicitat, printr-o adresa, Bancii Agricole Bucuresti un credit cu dobanda subventionata de 20 miliarde de lei. Creditul cu dobanda subventionata se acorda numai producatorilor agricoli, iar banii trebuie folositi exclusiv pentru plata lucrarilor agricole. Initial, raspunsul Bancii Agricole, datat 5 februarie 1999, semnat de directorul executiv Florian Tomasescu, a fost negativ. Actul atragea atentia asupra faptului ca documentatia prezentata de Fabrica de Zahar Bod nu era in conformitate cu legea, intrucat contractele de arendare prezentate nu erau legale, iar societatea avea datorii la bugetul de stat. Pentru a putea cere un astfel de imprumut, fabrica trebuia sa faca dovada ca detine suprafete de teren care trebuie lucrate. Astfel, Tartaga a incheiat niste contracte de arendare care, in urma cercetarilor efectuate, s-au dovedit a fi false. Parerea conducerii Bancii Agricole s-a schimbat insa radical, dupa ce ministrul agriculturii, Ioan Muresan, a trimis, in 12 februarie 1999, o scrisoare presedintelui Bancii Agricole, Liviu Adrian Istrate (arestat saptamana trecuta). Prin documentul respectiv, ministrul agriculturii a recomandat Bancii Agricole sa acorde Fabricii de Zahar un credit de 20 miliarde de lei. Ca urmare, directorul executiv al Bancii Agricole, Florian Tomasescu, si-a pus semnatura pe un alt document prin care a aprobat un credit de 12 miliarde de lei pentru Fabrica de Zahar Bod. Banca Agricola Bucuresti a trimis, in 26 februarie 1999, o adresa, semnata tot de directorul Tomasescu, Sucursalei Brasov a aceleiasi banci, prin care a facut cunoscut faptul ca a aprobat un credit de 12 miliarde de lei, si nu de 20 miliarde de lei, cat solicitase fabrica. Banca Agricola punea totusi drept conditii pentru acordarea acestui credit ca, pana la data acordarii banilor, toate contractele cu arendasii sa se inscrie in litera legii, iar fabrica sa dovedeasca acest lucru cu adeverinte care sa ateste numarul de persoane fizice cu care s-a incheiat contract de arendare. Numai ca, in ziua in care au sosit conditiile impuse de banca bucuresteana, adica 26 februarie, Fabrica de Zahar Bod a si semnat contractul cu filiala brasoveana a bancii pentru cele 12 miliarde de lei, garantand cu bunuri ale societatii, a caror valoare trece de 20 miliarde de lei. Cele 12 miliarde imprumutate cu dobanda subventionata nu au fost folosite in scopurile declarate de Dan Tartaga, adica pentru finantarea cheltuielilor de infiintare a culturii de sfecla-de-zahar. In realitate, banii au luat alte drumuri.
