Pentru prima data in Romania a fost incheiat un acord-cadru, la nivel national, privind raporturile de serviciu dintre autoritati, institutii publice si functionarii publici. Acordul, de care vor beneficia toti functionarii publici, reglementeaza relatia intre administratia publica si functionarul public, dintre administratie si organizatiile sindicale. Altfel spus, acesta vine sa faca ordine in acest domeniu si sa stabileasca, exact, care sunt drepturile, dar in acelasi timp si obligatiile functionarului public. La inceputul lunii iunie a.c., Uniunea Sindicatelor Functionarilor Publici din Romania (USFPR) a inceput demersurile pentru declansarea conflictului de interese cu Guvernul Romaniei si a demarat, in toata tara, pregatirile pentru eventuale miscari de protest (n.r. – mitinguri, marsuri, greve). -Luand act de acest lucru, executivul a hotarat detensionarea acestei stari conflictuale si a incheiat, pe 25 iunie 2004, un acord cu USFPR, care stabilea incheierea in 30 de zile a acordului-cadru la nivel national privind raporturile de serviciu dintre autoritati si institutii publice si functionarii publici-, precizeaza USFPR. Prin Legea 188, functionarii publici nu au voie sa incheie contracte colective de munca, acordul semnat recent avand o valabilitate de doi ani. Dintr-un total de 110.000 de functionari publici, la nivel national, aproximativ 70.000 apartin USFPR.
Toate drepturile si obligatiile, scrise negru pe alb
Acordul face parte integranta din legislatia privitoare la functionarii publici, nerespectarea sa atragand raspunderea disciplinara. -Astfel, consideram ca am creat parghiile pentru o cat mai buna si transparenta functionare a relatiei administratie – functionar public, acesta fiind inca un pas spre o administratie publica eficienta-, a declarat, ieri, secretarul general al USFPR, Marcel Mutescu. Pentru functionarii publici si organizatiile sindicale, acordul este deosebit de important. In primul rand, acesta defineste termenii de discrimare directa si indirecta, micsorand, astfel, posibilitatea sefilor din administratie de a marginaliza sau a lua masuri abuzive impotriva functionarilor publici. Totodata, restrictioneaza modul de prestare a orelor suplimentare si acorda o anumita protectie femeilor care au copii in varsta de pana la sase ani si celor care sunt gravide. In acelasi timp, acordul cu pricina introduce obligativitatea controlului medical gratuit, efectuat periodic, pentru toti functionarii publici si stabileste masuri organizatorice pentru securitatea muncii, organizatia sindicala asumandu-si un rol activ in aceasta problema. Acordul intareste, totodata, stabilitatea functionarilor publici numiti atat pe functii de conducere, cat si pe functii de executie, prin precizari foarte clare referitoare la detasari, delegari, mutari sau reduceri de personal si stabileste, in acelasi timp, modul in care se va realiza pregatirea profesionala a functionarilor publici. Acordul restrictioneaza insa modul de folosire a autoturismelor de serviciu.
Timpul de munca si concediul, batute in cuie
Potrivit acordului, pentru personalul cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de opt ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. Repartizarea acestuia, in cadrul saptamanii, este, de regula, uniforma, de opt ore pe zi, timp de cinci zile, cu doua zile repaus. Prin negocieri cu organizatiile sindicale se poate stabili un program saptamanal de 36 pana la 44 de ore, cu conditia ca media lunara sa fie de 40 de ore pe saptamana, iar programul stabilit sa fie comunicat functionarilor vizati cu doua saptamani inainte. Totodata, orele suplimentare, prevede acordul, se compenseaza sau se platesc, conform legii. In ceea ce priveste concediul si zilele libere, functionarul public are dreptul, de regula, la doua zile consecutive de repaus saptamanal. Acesta se acorda, in general, sambata si duminica. In cazul in care activitatea de la locul de munca nu poate fi intrerupta in zilele respective, prin acorduri la nivelul institutiilor sau autoritatilor, se vor stabili conditiile in care zilele de repaus sa fie acordate si in alte zile ale saptamanii sau cumulat pe o perioada mai mare. In afara concediului de odihna anual, functionarul public mai are dreptul la cinci zile, in cazul casatoriei, cinci zile pentru nasterea unui copil, trei zile – casatoria unui copil sau trei zile in cazul decesului sotului/sotiei sau unei rude de pana la gradul doi. Functionarii publici mai au, de asemenea, dreptul, anual, la concedii fara plata, a caror durata nu poate depasi 90 de zile lucratoare.
Legea salarizarii, in impas
Negocierile privind Legea salarizarii au intrat, deocamdata, in impas, potrivit reprezentantilor USFPR, din cauza cresterii salariale foarte mici, respectiv 12%, oferita de guvern. Daca guvernul doreste reforma in administratia publica, trebuie sa arate acest fapt si prin acordarea unei cresteri salariale corespunzatoare, au mai declarat, ieri, sindicalistii, amintind ca ei au solicitat o crestere salariala de minimum 50%. -Cererea noastra nu este exagerata, pentru ca in prezent, un functionar public cu studii medii castiga, lunar, 3.200.000 de lei, iar cel cu studii superioare, 6.200.000 de lei. Ganditi-va ca o majorare de 50%, in aceste conditii, nu este foarte mult-, a precizat, ieri, vicepresedintele USFPR, David Somlea. Avand in vedere acest lucru, Biroul Executiv al USFPR va propune Consiliului National, care se va reuni in prima jumatate a lunii septembrie, organizarea unor actiuni de protest, incepand cu 26 septembrie a.c.
