Concurenta este una dintre trasaturile esentiale ale economiei de piata, fiind elementul vital care contribuie la echilibrarea ofertei cu cerererea, principalul deziderat al economiei de piata. Concurenta si mecanismele concurentiale difera de la o tara la alta, de la o etapa la alta de dezvoltare, in functie de numerosi factori si conditii cum ar fi: numarul si marimea producatorilor, gradul de diferentiere a produselor, nivelul dezvoltarii economice, gradul de transparenta a pietei, mobilitatea sau rigiditatea preturilor, conjunctura politica interna sau internationala etc. …
Dat fiind ca principalul obiectiv al promovarii concurentei este cresterea eficientei economice si, implicit, a bunastarii consumatorilor, a fost adoptata, in 1996, Legea Concurentei (Legea 21/1996), cu scopul de a asigura baza legala in domeniul politicii concurentiale din Romania, precum si indeplinirea obligatiilor asumate prin Acordul de Asociere intre Romania si Comunitatea Europeana.
Administrarea legii si punerea ei in aplicare sunt incredintate Consiliului Concurentei, ca autoritate administrativa autonoma, si Oficiului Concurentei, organ de specialitate in subordinea Guvernului, investite in acest scop- – art. 3 din Legea 21/1996.
Prea putini dintre oamenii de pe strada stiu sau au macar o vaga idee despre ce este Consiliul Concurentei si care este menirea acestuia. Cei mai multi dintre alegatori cred despre Consiliu ca acesta aproba modificarile de tarife la gaze, curent electric si alte preturi practicate in cadrul activitatilor de monopol, facand o confuzie evidenta cu Oficiul Concurentei, organismul responsabil de aceste aspecte. Consiliul Concurentei este, potrivit legii, o institutie autonoma, cu puteri deosebite, acel -Argus-, fara de care in Romania nu se poate realiza nici o privatizare importanta, nici o cumparare semnificativa de actiuni, care poate intoarce orice lege sau ordonanta de urgenta din drumul ei spre Parlament sau Guvern sau poate cere modificarea ori anularea ei chiar in Justitie, daca apreciaza ca acestea afecteaza mediul concurential.
Numai ca in afara de cazul Petrotub-Silcotub si cel al Combinatului Letea Bacau, asta daca ne facem ca uitam de opozitia stupida, in prima faza, vizavi de privatizarea Dacia-Renault, Consiliul Concurentei s-a manifestat mai mult prin tacere sau declaratii cuminti relativ la incalcarile grosolane ale legii pe care trebuiau sa o pazeasca, multumindu-se cu un anonimat caldut si repetate -vizite de lucru- in strainatate.
Una dintre principalele indatoriri ale Consiliului Concurentei este cea de a incadra, potrivit legii, -achizitiile- de societati comerciale facute de marile concerne sau de societatile care si-au permis sa includa astfel de activitati in politica lor de dezvoltare extensiva. In functie de mai multi factori, printre care -valoarea- tranzactiei si impactul asupra mediului concurential, operatiunea de vanzare – cumparare, poate fi respinsa sau aprobata in anumite conditii, in urma unei investigatii, cu sau fara plata unei taxe de autorizare. Aici este buba, care sta se sparga in sanul Consiliului.
Incalcand legea si regulamentele interne, Consiliul Concurentei a prejudiciat bugetul de stat cu multe miliarde de lei incadrand la -gratuitati- cumparari de societati pentru care trebuiau platite taxe la Buget. Printre societatile care au beneficiat de asemenea -facilitati- se numara EUROPEAN DRINKS si SC Parametru (producatoarea marcii BRENAC), firme cu nume, cu bani si cu influenta in mediul economic romanesc .
Mecanismul -evaziunii-
Termenul de -concentrare economica- este folosit pentru a defini orice act juridic, indiferent de forma acestuia, prin care se opereaza transferul proprietatii sau al folosintei bunurilor, drepturilor si obligatiilor unui agent economic. Subliniem aceasta notiune deoarece aceasta este sintagma folosita si in toate cazurile in care marile concerne sau grupuri de firme cumpara pachetele majoritare de actiuni la diverse intreprinderi. In situatia in care vanzatorul si cumparatorul au o cifra de afaceri cumulata de mai putin de 25 de miliarde de lei, concentrarea nu cade sub incidenta Legii Concurentei, operatiunea putand sa nu fie notificata Consiliului. Daca totusi aceasta este supusa spre avizare, Consiliul Concurentei va da o decizie de admitere (art. 51, litera -a- din Legea Concurentei – L 21/1996). Daca se depaseste pragul de 25 de miliarde, iar concentrarea nu are impact anticoncurential, Consiliul Concurentei da o decizie de neobiectiune, prin care aproba concentrarea, cu conditia platii catre Bugetul de Stat a unei taxe reprezentand 0,1% din cifra de afaceri (art. 51, litera -b-). Mecanismul prin care Consiliul Concurentei a lipsit Bugetul de sume importante este tocmai acesta: aprobarea de cumparari de intreprinderi (concentrari economice) incadrate in mod flagrant la litera -a- – fara taxa, in loc de litera -b- – cu plata.
Izvorul minunilor Concurentei
La 17 decembrie 1999, Consiliul Concurentei a emis nu mai putin de sapte decizii consecutive (numerotate de la 449 la 455) referitoare la concentrari economice realizate de firme membre ale Concernului European Drinks. Calcand peste precizarile plenului, Viorel Munteanu a semnat pentru perceperea taxei de 0,1% din cifra de afaceri doar intr-unul dintre cele sapte cazuri, desi toate cele sapte se incadrau la aceasta categorie. Iar in singurul caz in care Viorel Munteanu-si-a calcat pe inima- aproband taxa, aceasta este simbolica (putin peste 40 de milioane). Deciziile de avizare a concentrarilor economice cuprind mai multe domenii de -expansiune- a Concernului European Drinks in diverse zone ale tarii:
– SC EDRI Trading SRL Vascau, judetul Bihor (obiect de activitate – comert cu ridicata de produse alimentare, ape minerale, bauturi alcoolice si racoritoare), a cumparat de la FPS, la 11 iunie 1999, pachetul de 81,5% din actiunile SC Zahar SA Timisoara (industrializarea sfeclei de zahar, procesare zahar brut), tranzactie ce indeplineste conditia pragului valoric de 25 miliarde de lei. Prin Decizia 449 s-a autorizat concentrarea economica, stabilindu-se plata unei taxe de 43 milioane de lei.
– Aceeasi EDRI Trading a cumparat de la FPS 100% din actiunile Cerealcom SA Mehedinti. Consiliul Concurentei a avizat si aceasta concentrare, dar fara plata!
– Tot EDRI Trading a cumparat de la FPS pachetul de actiuni de 50,23% din SC Iadolina Stana de Vale (turism, prestari servicii, cazare, alimentatie publica). Si de data aceasta, Consiliul Concurentei i-a iertat pe EDRI Trading de plata vreunei taxe.
– SC Original Prod SRL Vascau (productie de butelii PET) si SC Interstock Exim SRL Sudrigiu SRL, judetul Bihor (productie de alcool si bauturi alcoolice), amandoua membre ale Concernului European Drinks, au cumparat de pe piata RASDAQ mai mult de 50% din actiunile SC Salajeanca SA Zalau (comert cu ridicata de produse alimentare si nealimentare). Si aceasta concentrare indeplineste conditia pragului valoric de 25 miliarde de lei, dar Consiliul a gasit de cuviinta, sub semnatura lui Viorel Munteanu, sa uite de perceperea taxei, incadrand concentrarea la litera -a-.
– SC Transilvania a cumparat de la Fondul Proprietatii de Stat 70% din Comtexin SA Bucuresti (comert cu ridicata si cu amanuntul de textile si incaltaminte. Pragul de 25 de miliarde era sarit binisor, dar Consiliul Concurentei a validat gratuit aceasta privatizare.
– Aceeasi Transilvania General Import Export SRL Oradea (comert en-gros cu bauturi alcoolice si racoritoare), membra a European Drinks, a cumparat de la FPS 91,3% din actiunile SC Star SA Craiova (comert cu ridicata si amanuntul de produse alimentare si nealimentare). -Concurenta- a dat si in acest caz decizie de admitere, fara taxa, desi si aceasta privatizare depasea pragul valoric de 25 miliarde de lei.
– SC European Drinks SA Rieni a achizitionat de la FPS 50,8% din Covalim SA Sfantu Gheorghe (comert en-gros cu produse alimentare). Tot fara taxa.
-Precizari- doar pe hartie
Facilitatile pentru European Drinks au survenit dupa adoptarea in plenul Consiliului Concurentei, la data de 20 octombrie 1999, a unor precizari referitoare la concentrarile economice. Astfel, a fost stabilit cat se poate de clar ca decizia de admitere (fara taxa) -se va da in cazul in care operatiunea de concentrare economica, desi nu intra sub incidenta legii, a fost notificata-. Aceasta inseamna cat se poate de clar ca o cumparare de actiuni, fuziune sau dobandire a controlului de catre o societate comerciala asupra alteia nu poate fi incadrata la categoria -fara taxa- daca cifra de afaceri cumulata a celor doua societati depaseste 25 miliarde de lei. Se poate da doar o decizie de neobiectiune, adica acea concentrare economica nu este susceptibila a avea un impact anticoncurential, decizie insotita de -facturarea- a 0,1% din cifra de afaceri.
BRENAC a platit taxe -subtiri-
Dupa ce a reusit impunerea cu succes a marcii de lapte -BRENAC- pe piata romaneasca, SC Parametru Commercial Engineering Company SRL a inceput in 1998 o campanie de dezvoltare extensiva, cumparand pachetele majoritare de actiuni la trei societati de fabricare si industrializare a laptelui. Nimic condamnabil, ba dimpotriva! Condamnabil este doar modul in care Consiliul Concurentei a inteles si aici sa autorizeze aceste concentrari economice – una da, doua ba! Inainte de toate, este de spus faptul ca cifra de afaceri pe 1998, comunicata de SC Parametru, depaseste suma de 25 miliarde de lei. Cu toate acestea, la data de 3 septembrie 2000, Consiliul Concurentei a emanat trei decizii de autorizare a concentrarilor economice realizate de SC Parametru, una cu taxa si doua fara, desi nu este, practic, nici o deosebire intre ele, astfel:
– SC Parametru a achizitionat de la FPS pachetul de actiuni reprezentand 53,75% din capitalul social al SC Brailact SA Braila, fosta ICIL. In acest caz, Consiliul Concurentei a incadrat concentrarea economica la litera -b- a articolului 51 din lege (cu taxa). Taxa a fost de 128 de milioane de lei, suma varsata la Trezoreria Sectorului1 Bucuresti, in contul DGFPCFS (Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat).
– In aceeasi zi, prin Decizia 173, Consiliul Concurentei a autorizat concentrarea economica realizata prin achizitionarea, de catre SC Parametru SRL, a 51% din actiunile SC Prolacom SA Botosani. Desi cazul este similar cu cel de mai sus, Consiliul a dat decizie de admitere, adica fara taxa. Ca vorba aia, banii ar fi intrat la buget, nu in buzunarele celor numiti sa pastoreasca concurenta!
– La fel si in cazul cumpararii pachetului majoritar al SC Industrializarea Laptelui Salaj SA. Si aici Consiliul Cocurentei -a admis- concentrarea, adica gratis, chiar daca si intre frati se stie ca -branza-i pe bani-. Iar aici era vorba despre niscaiva sute de milioane, editia 1999.
