Cadrul legal de angajare a managerilor privați a fost reglementat printr-o ordonanță de urgență privind guvernanța corporatistă a întreprinderilor publice, inițiată de Ministerul Justiției și aprobată de Guvern în ședința de miercuri, conform negocierilor cu Fondul Monetar Internațional.
Proiectul de lege privind guvernanța corporatistă se aplică întreprinderilor publice, persoane juridice române, fiind exceptate societățile de asigurare și reasigurare, instituțiile de credit și instituțiile financiare.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat la Guvern că întreaga procedură de selecție internațională a managerilor privați poate dura între 3 și 5 luni.
"Vor fi declanșate proceduri de selecție a managerilor privați la companii de stat și regii autonome cu o cifră de afaceri de peste un miliard lei la nivelul anului 2010 și peste o mie de angajați. În prezent, companiile sunt administrate de manageri cu contracte de mandat care nu implică costuri suplimentare în cazul revocării acestora", a spus Predoiu.
El a arătat totodată că nivelul remunerației unui manager privat va fi stabilit prin negociere între acesta și acționarii companiei, fără a fi stabilit prin lege.
"Aceste sume rămân subiectul negocierii între compania respectivă și managerul selectat. Nu există în lege inclusă o astfel de valoare, deci rămâne la latitudinea celor care negociază aceste contracte", a spus ministrul Justiției.
Citeste si: Fostul șef al Hidroelectrica, despre managementul privat la companiile de stat: "Un Steve Jobs găsim și în România"
Un proiect de lege prezentat de MEDIAFAX în luna septembrie releva că managerii privați ar putea câștiga lunar sume care ajung până la 75.000 de euro brut, la care se vor adăuga milioane de euro anual în cazul unor companii de stat cu profit ridicat, dacă sunt îndeplinite criteriile de performanță din contract.
Suma încasată de managerul privat din profitul net ar putea depăși două milioane euro și ar ajunge chiar la patru milioane euro în cazul unor companii profitabile, precum Romgaz, Transgaz și Hidroelectrica.
Ordonanța de urgență privind guvernanța corporatistă, lansată în dezbatere publică din luna octombrie, include posibilitatea opțiunii între sistemul monist și sistemul dualist de administrare, reguli privind componența consiliului de administrație/consiliului de supraveghere și a conducerii executive a societăților comerciale (număr de administratori neexecutivi, comitete consultative în cadrul consiliului de administrație/de supraveghere), prevederi pentru protecția acționarilor minoritari (dreptul de a completa ordinea de zi a ședințelor adunării generale a acționarilor, dreptul acționarilor la informare, convocarea adunării generale la cererea acționarilor minoritari).
Societățile pe acțiuni, inclusiv cele la care statul deține portofolii majoritare sau integrale, sunt supuse acestei reglementări revizuite.
În 26 iulie 2011, conducerea Ministerului Justiției a avut o discuție cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale pe subiectul guvernanței corporatiste a societăților de stat, partea română anunțându-și atunci intenția promovării unui act normativ.
Guvernul și FMI au decis ca în acest an să înceapă procedurile de numire a managerilor privați la nouă companii de stat, urmând ca anul viitor lista acestor companii să fie suplimentată cu șase societăți.
Primele companii de stat pentru care vor fi angajați manageri privați sunt Poșta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Națională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm și Oltchim.
Anul viitor vor fi numiți manageri privați la alte șase companii, respectiv CFR, CFR Călători, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica și Romgaz.
La începutul lunii octombrie, Ministerul Economiei a semnat cu compania Pedersen & Partners Consulting contractul de consultanță pentru recrutarea de personal de conducere.
