Uniunea Generala a Industriasilor din Romania – UGIR-1903 – si Fundatia Colegiului National de Aparare au organizat, ieri, un seminar in cadrul caruia au semnalat faptul ca, in timp ce in Europa 80% din companii isi fundamenteaza deciziile pe informatii relevante de piata, in Romania, mai putin de 5% utilizeaza un patrimoniu informational organizat, in asa fel incat sa devina competitive.
-Competitivitatea prin informatie este atat de putin cunoscuta in Romania, incat putem spune ca, de fapt, acest concept este pus in aplicare mai mult de catre companiile multinationale prezente in tara noastra decat de cele cu capital romanesc. Maximum 3% din firme si-au realizat portale sau baze de date cu informatii relevante de piata (inclusiv despre competitori) si numai una din cinci societati scaneaza sistematic mediul de afaceri in care evolueaza-, a declarat mediatorul seminarului, Vasile Paun, managing director al Intell Competitiv. El a mai adaugat ca, in Europa, unde conceptul este numit -Competitive Intelligence-, 80% din firme se axeaza pe aceasta modalitate de conducere si 53% au implementat softuri specializate pe stocarea de informatii.
Ce este -Competitive Intelligence-
Intr-o traducere aproximativa, in conceptul -Competitive Intelligence- (CI) se cuprind acele actiuni de formare continua a unui patrimoniu informational cu date relevante despre piata, competitori, mediul de afaceri, legislatie etc. si utilizarea acestuia astfel incat organizatia care il detine sa devina din ce in ce mai competitiva. Unul dintre multiplele efecte ale aplicarii CI consta in cresterea cotei de piata. Companiile cu experienta in acest domeniu si-au constituit chiar departamente specializate in culegerea, stocarea si administrarea de informatii, instituind inclusiv postul -Chief of Intelligence Office- in cadrul echipei manageriale. Persoanele din componenta acestui departament furnizeaza top-managementului organizatiei, periodic sau de cate ori este nevoie, informatii despre -tot ce misca- in piata pe care actioneaza, inclusiv in randul competitorilor, astfel incat nici o schimbare sa nu ia prin surprindere conducerea; mai mult, companiile care se organizeaza astfel au capacitatea de a actiona in premiera, in timp ce alte companii pot cel mult sa aiba anumite reactii la schimbarile intervenite in mediul de afaceri…
Etic si nonetic in culegerea de informatii
Intrucat activitatea de culegere de informatii reprezinta un subiect destul de delicat din punct de vedere etic, organizatorii seminarului au impartit diversele metode de informare in trei categorii de consideratii etice (-alb-, -gri-, respectiv -negru-). Redam, in continuare, clasificarea acestor metode, cu specificatia ca 100% e echivalent cu -corect din punct de vedere etic-, iar 0% inseamna -total incorect- sau -practica oneroasa-: – colectarea materialelor si documentelor publicate – 98% etic/2% nonetic; – achizitionarea si analizarea produselor competitorilor – 99%/1%; – desfasurarea unor studii de piata – 99%/1%; – culegerea de date la targuri si expozitii – 100% etic; – desfasurarea unor -interviuri camuflate- la diverse intalniri – 50%/50%; – angajarea unei persoane cu scopul de a obtine know-how specific competitiei – 31% etic/69% nonetic; – a trece drept student, jurnalist ori -head-hunter- – 15%/85%; – desfasurarea unor pseudointerviuri de angajare – 3%/97%; intrarea prin efractie pe proprietatea competitorilor – 0% etic/100% nonetic; mituirea competitorilor, clientilor sau furnizorilor – 0% etic/100% nonetic; – infiltrarea unui agent intre angajatii competitorilor – 0% etic/100% nonetic. Ar fi interesant de aflat cati dintre competitorii de pe piata romaneasca isi pun problema corectitudinii, atunci cand actioneaza printr-una dintre metodele prezentate mai sus…
Pro si contra aplicarii IC
UGIR-1903 si Fundatia Colegiului National de Aparare au identificat si doua seturi cuprinzand 10 -motive- pentru aplicarea conceptului -Intelligence Competitive-, respectiv 10 -scuze- pentru care nu este utilizat IC. La prima categorie, merita mentionate avantajele date de faptul ca -ritmul afacerilor creste rapid prin monitorizarea sistematica a tuturor actiunilor de pe piata, supraincarcarea cu informatii se reduce semnificativ, iar avertizarea timpurie (<early warning>) sprijina detectarea noilor amenintari-. Din pacate, dupa cum s-a vazut, prea putine companii romanesti fructifica oportunitatile oferite de aplicarea IC, in conditiile in care competitia europeana – deosebit de puternica din acest punct de vedere – se apropie cu pasi repezi.
