De cate ori se iveste vreo ocazie (un moment festiv, un seminar etc.), oficialitatile cu atributii in domeiul comertului exterior anunta pompos ca s-au alocat atatea si atatea miliarde pentru promovarea exporturilor, oferind ca unic exemplu sustinerea participarii la targuri si expozitii. Sustinere care consta, de fapt, in finantari partiale pentru editarea de pliante si materiale publicitare, inchirierea, constructia si amenajarea de standuri in cadrul manifestarilor internationale. Aceste alocari de fonduri – de altfel, singurele forme de incurajare pentru producatorii romani sa-si vanda marfa in afara granitelor tarii – sunt confundate, mai nou, in declaratiile de bine ale unor demnitari, cu… primele de export. Asta in timp ce in tarile vecine prima de export inseamna o suma pe care exportatorii o incaseaza pentru fiecare tona de produse vandute pe alte piete, inclusiv pe cea romaneasca…
Unde se duc miliardele de la buget
Un seminar pe tema reindustrializarii Romaniei reprezinta o minunata ocazie de a mai face o vorbire (oficiala) despre promovarea exporturilor. Drept pentru care chiar directorul Directiei de Promovare a Exporturilor, Costin Lianu, participand la respectiva intrunire, a facut o serie de declaratii cat se poate de incurajatoare, citand dintr-un document elaborat de institutia pe care o reprezinta. El a aratat ca -statul sustine participarea la targuri si expozitii, cu suportarea partiala a cheltuielilor de transport si cazare o pers/firma si transport exponate, inchiriere, construire, amenajare spatiu si editarea de materiale publicitare-. Facilitati pentru care statul a alocat in acest an 65 miliarde de lei. In acelasi document se mai arata ca -statul se obliga sa suporte partial cheltuielile de organizare si functionare a reprezentantelor comerciale romanesti in strainatate realizate prin parteneriat public-privat pe piete-tinta ce vor fi infiintate prin hotarari speciale-. Pentru acest -ajutor- sunt alocate fonduri de cinci miliarde de lei, iar pentru -actiuni de publicitate si reclama- sunt cheltuite 15 miliarde de lei.
Exporturile romanesti, dominate de lohn
Oficialul guvernamental spune ca aproape 70% din exporturile romanesti sunt concentrate in Uniunea Europeana, -dar din pacate 60% sunt dominate de lohn-. Mai mult, Lianu este de parere ca -riscurile liberalizarii si competitiei pe piata UE in perspectiva integrarii este mentinerea unui deficit mare al balantei comerciale, 30-35% din PIB, si specializarea pe produse cu grad scazut de manufacturare, cu productivitate scazuta si bazate pe folosirea intensiva a fortei de munca ieftina-. Cu alte cuvinte, Romania continua sa fie vazuta din afara ca o tara din lumea a treia, care ofera mana de lucru ieftina si materii prime si care are sanse slabe sa faca in vreun fel concurenta produselor oferite de tarile UE. De altfel, pe primele opt luni ale acestui an, balanta comerciala a Romaniei a cunoscut un deficit comercial de peste trei miliarde de euro.
Exporturile realizate de Romania in primele opt luni ale anului au fost de 10.224,8 milioane euro, fata de importuri care au insumat 13.263,2 milioane de euro. Din totalul exporturilor, peste 70% sunt detinute printre altele de industria de confectii, de incaltaminte sau de produse metalurgice. Industria de confectii, care de fapt nu este industria noastra, si spunem asta pentru ca atat utilajele, cat si materia prima sunt venite din afara, nu face altceva decat sa foloseasca mana de lucru ieftina a muncitorilor autohtoni. Totusi, aceasta industrie de lohn au adus in tara 2,6 miliarde de euro, iar produsele metalurgice – 1,2 miliarde. Tarile care agreeaza cel mai mult produsele romanesti sunt Italia, cu 24,8% din totalul exporturilor, urmata de Germania (15,9%), Franta (7,1%), Marea Britanie (6,4%), Turcia (5,3%), SUA (3,7%), Olanda (3,5%), Ungaria (3,3%), Austria (3,1%) si Grecia (2,6%). Ironia este ca in privinta importurilor structura acestora este aproape similara cu cea a exporturilor, adica romanii cumpara de afara tot imbracaminte si minereuri.
Domenii cu sanse la export
In opinia autoritatilor, ramurile cu sanse reale de a concura produsele UE si care trebuie sustinute de stat sunt produsele informatice, cele electrotehnice, turismul, industria viei si vinului, industria textila, mobila si produsele agroalimentare. Este intresant faptul ca statul isi propune sa ajute tocmai acele ramuri care -merg- deja bine la export….
